Page 5 - 1930-01

2 B O A B E D E G R Â U

r.
%

i

X.,

Membrii Societăţii Academice lîomine la 1|13 August 1867

manilor. Curând după stingerea focului revoluţiei, bile din situaţiile interne ale Austriei împărăteşti.
ai noştri şi-au văzut înşelate iluziile şi făgăduelile La 1860 Episcopii. împreună cu mulţi intelec­
primite pentru sângele vărsat şi pentru virtuţile tuali români, au cerut şi la 1861 au înfiinţat întâia
morale şi eroice desfăşurate. Munca nouă cu răb­ marc Asociaţie culturală naţională pentru literatura
dare şi stăruinţă trebuia din nou începută. romană şi cultura poporului român. întâia adu­
nare generală ţinută la Braşov in 1862 a fost cu
I. — Înfiinţarea Academiei Române. Evenimente entusiasm povestită de Al. Odobescu lumei de din­
mari se petrecuseră de curând în părţile răsăritene coace de munţi.
ale Europei, evenimente care au înlesnit săltarea înfiinţarea acelei Asociaţii a Românilor de pe­
neamului românesc spre a face mari paşi înainte, ste Carpaţi a fost puternic îndemn pentru cei din
hotăritori pentru emanciparea prin unirea tuturor Principatele acum Unite să facă un pas înainte
puterilor lui. Răsboiul Crimeei (1854) urmat de spre înfiinţarea unei instituţii culturale pentru toţi
Tratatul dela Paris (1856) au deschis, prin sprijinul Românii. I
Franţei şi al împăratului ei Napoleon III, putin­ Domnia lui Cuza-Vodă fusese prea frământată
ţele care au realizat întâia mare aspiraţie naţio­ de probleme mari şi grabnice : recunoaşterea Uni­
nală. ..Unirea Principatelor" (1859). Această rii, secularizarea averilor mănăstireşti, naţionali­ «
..Sfântă Unire", cum ziceau cei mai entusiaşti ai zarea mănăstirilor închinate şi expulsarea călugă­
acelor măreţe zile. a electrizat românimea de pre- rilor greci, împroprietărirea ţăranilor şi altele. *
tutindenea şi mai ales pe Ardeleni. Toate acestea împiedecau crearea unei atmosfere
Se ivise între ai noştri, în Ardeal, un bărbat de potrivite pentru înfiinţare de instituţii culturale.
mare inteligenţă, de înaltă cultură, de puternic ca­ Se înfiinţaseră cele două Universităţi, dar au fost
racter, Episcopul Românilor neuniţi Şaguna. care mai mult improvizate, fără să fi fost organizate şi
prin prestanţa lui personală s a impus şi a câştigat înzestrate cu cele necesare pentru a da neamului
un prestigiu ca nimenea altul. Neţinând în seamă avântul cultural cerut de timp.
deosebire confesională, a lucrat în frăţească înţe­ Se întâmplase însă în anii după 1848 un feno­
legere naţională cu Blajul uniţilor, trăgând pentru men. care ameninţa să devină o primejdie tocmai
neam pe toate terenele vieţei toate foloasele posi­ pentru ideea fundamentală a Unirii neamului prin