Page 8 - 1930-01
P. 8
I. BIANU: ACADEMIA ROMÂNA ŞI BIBLIOTECA EI 5
O şedinţă intimă a Academiei Romăne (22 Maiu 1912)
.MASA DIN STANGA: Spl.u ll..ct t >912. G«n. CriUcu». N. T*cl» t >916. P. Ponl t 19». S«. Ilep.tc f 10». Dr. V. B.U, t >927.
A. Salkffav t 1925. Dr. Gr. Antica. I. Simionrrco. Dr. C. I- Iairati t 1918
MASA DIN DREAPTA A. N.um t 1917. N. Ior tf .. Al. Pbihppide. D. t 1921. A. D. Xcoopol t 19!0. I. Bopdan t 1919. A. U*.-
freanu ţ 1922. N. Qulntcacu t 1913. N. Grnc t 1916.
MASA DIN MIJLOC l Pr*»«d. 1 C. N**«u*rl. Secr.«. G« D. A. Slurdxa î 1914. I. BUnu.
Ghica, bărbaţi cu orizonturi largi de cultură apu Activitatea şi publicaţiile ştiinţifice, localul in
seană. cari nu se puteau supune sistemelor strimte care a fost adăpostită, chestiunile discutate şi so
şi exagerate in latinizare, cari dominau Societatea. luţionate , cum a fost marea chestiune a ortogra
Veniră apoi evenimentele mari ale răsboiului din fiei : donaţiile şi premiile instituite în acest şir de
1877 cu urmările lui înălţătoare: Independenţa, 60 de ani sunt adeseaori cârtite, şi mai ales în
care a pregătit Regalitatea. sferele superioare oficiale, care în veşnica lor
Ca urmare firească a venit şi înălţarea Acade goană de prefacere sunt totdeauna grăbite, şi nu
miei. care la Martie 1879 a fost declarată prin lege au timp să observe şi să judece cu mintea liniştită,
Institut Naţional, având ca scop ..cultura limbii şi binele adus neamului printr o lucrare statornică de
a istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi fru peste şase decenii.
moaselor arte".
In statute (art. 23) se prevede acum că „Membrii II. — Bibliottca Academiei. In afară de meni
Academiei nu pot fi decât Români din ori ce ţară. rea arătată prin decretul de înfiinţare dela 1866
cunoscuţi prin operele şi activitatea lor literară şi prin legea de reorganizare dela 1879. Academia
sau ştiinţifică". a înfiinţat un nou organ de ştiinţă şi de cultură :
Membrii activi aleşi la 1879 pentru noua orga Biblioteca ei.
nizare erau in număr de 36 şi. după provincii : 10 Pe lângă cele două Universităţi înfiinţate de
Munteni. 12 Moldoveni. 10 Ardeleni. 1 Bucovi Kogălniceanu în domnia lui Cuza-Vodă se impro
nean, 1 Basarabean. 1 Macedonean. vizase câte o Bibliotecă numită centrală din bi-
In starea de astăzi sunt : 15 din Muntenia. 9 bliotecuţele luate dela şcolile secundare : Acade
din Moldova. 8 din Ardeal veniţi sau născuţi în mia Mihăileană la Iaşi şi Liceul Sft. Sava la Bu
ţară, 2 Basarabeni. 1 Bucovinean şi 1 Macedonean. cureşti. Dar au fost apoi lăsate aproape cu totul
Pe această bază s a desvoltat. pe cât s a putut, in uitare fără local potrivit, fără personal pregătit,
trăeşte şi lucrează, cum poate. Academia Română fără mijloacele necesare pentru desvoltare.
dela 1879 până acum. Academicienii veniţi la 1867 de peste Carpaţi
