Page 7 - 1930-01

4 • B O A B E D E G R Â U

Institut naţional cu numele Academia Română.
Misiunea nouei creaţii era intâiu să determine
ortografia limbii române, să elaboreze gramatica
limbii române şi să înceapă lucrarea dicţionarului
român.
Pentru îndeplinirea acestei misiuni erau chemaţi
prin decret oficial public cărturarii neamului din
toate provinciile, şi anume : 4 din Ţara Româ­
nească. 3 din Moldova. 3 din Transilvania. 2 din
Banat. 2 din Maramureş. 2 din Bucovina. 3 din
Basarabia. 2 din Macedonia. Astfel sa afirmat
deschis în faţa lumii unitatea culturală a neamului
şi principalii lui factori culturali din toate provin­
ciile au fost chemaţi să conlucreze la desăvârşirea
unificării direcţiei de desvoltare viitoare, fără a
ţine seamă de stăpânirile deosebite sub care se
aflau împărţiţi atunci. Societatea a fost inaugurată
la Bucureşti la 13 August 1867.
Sistemele deosebite s au lovit în lupte aspre la
care nu putuse lua parte Pumnul din Bucovina,
fiindcă murise în Ianuarie 1866. Rămăsese însă
Eliade-Râdulescu foarte slăbit de vârsta înaintată
(n. 1802) şi de lunga activitate, dela 1822. şi Ci­
pariu. Intre ei s'a ridicat Laurianu. care a impus
Aripa sălii de •edinte a Academiei Române sistemul ultra-latinizator. după care a redactat
pentru Societate vestitul Dicţionar publicat în
al Blajului şi sa 1869-70. în care
pus pe dăscălie, se crease o limbă
ca să combată românească arti­
germanizarea îna­ ficială nouă. ră­
intată în ..Dul­ masă ca de mi­
cea Bucovină". rare pentru tă­
Propaganda lui ria convingerilor
a prins repede, chiar in rătăcire.
dar el şi-a făcut In faţa acestei a-
idei deosebite de pucături. Moldo­
ale Ardelenilor venii Negruzzi,
in privinţa limbii Alecsandri. Ma-
viitoarei culturi iorescu s au re­
naţionale. Voia tras.
ca limba să se Intrase în acest
îmbogăţească nu timp în Societate
prin latinisme, ci Depozitul vecbiu Odobescu. Dimi-
prin cuvinte for­ trie Sturdza. Ion
mate prin analogie din rădăcinile vecin ; iar scrie­
rea să fie fonetică-cirilică sau chiar latină, dar
adaptată prin semne speciale la trebuinţele fone­
tice ale limbii noastre.
Astfel sa format in Bucovina a treia formă de
limbă literară românească, tot aşa de artificială ca
şi italianizata lui Eliade la Bucureşti şi ca semi-la-
tinizata ardeleană a lui Cipariu dela Blaj.
Rămăsese sănătoasă numai Moldova, unde Ne-
gruzzi, Kogâlniceanu, Russo. Alecsandri îşi cău-
tară formele scrisului în cele mai bune isvoare :
vechile cronici şi vorbirea poporului în cântări şi
povestiri.
In aceste împrejurări s a fundat Ia 1866 Societa­
tea Academică română înălţată la 1879 la starea de întâiul depozit nou al Bibliotecii