Page 9 - 1930-01
P. 9

6                                    B O A B E  D E  G R Â U































                            Proiectul Palatului Academici la 1886 (Serviciul tehnic, G. Duca)
       au  simţit  cei  dintâi  această  lipsă,  fiindcă  ei  cunoş­  scriitor-arhivar-bibliotecar  cu  130  lei  pe  lună  şi  un
       teau  acolo  în  ţara  lor  biblioteci  mari  şi  bogate,  ca   servitor).
       a  fundaţiei  Brukenthal  din  Sibiu,  Batthiani  dela   Erau  in  Academie  doi  cărturari  cari  aveau  bi­
        Alba  Iulia,  altele  la  Târgu-Mureş,  la  Cluj.  la   blioteci  proprii.  D.  Sturdza  şi  Al.  Odobescu.  dar
        Aiud.  şi  chiar  în  sărăcuţul  lor  Blaj.  Aici  la  Bucu­  biblioteca  acestuia  a  ajuns  în  curând  încorporată
       reşti  fuseseră  biblioteci  bogate,  ca  a  lui  Constan­  intr  a  Statului.  A  Statului  nu  se  putea  însă  des-
       tin   Cantacuzino,   ucis   la                                        volta,  din  cauză  că  era  su­
        1716,  a  lui  Nicolae  Mavro-                                       pusă   fluctuaţiilor   politice,
       cordat  şi  ale  altora,  dar                                         funcţia  de  director  fiind  so­
       toate  au  fost  spulberate  de                                       cotită  ca  post  administrativ
       vânturile  şi  prăpădul  vre-                                         de  dat  unui  om  al  partidu­
       milor  rele.  Acuma  trebuia                                          lui.  Deci  nestatornicia  şi
       început  din  nou  şi  începutul                                      lipsa  de  fonduri  adaose  la
       s  a  făcut  chiar  în  întâia  se­                                   lipsa  de  local  erau  piedici
        siune  din  1867  prin  donaţii,                                     pentru   orice   desvoltare,
        in  capul  cărora  s  a  scris  Ci-                                  care  de  altfel  nu  interesa
        pariu.  Am  dat  în  facsimile                                       serios  pe  nimenea.  Cine  ar
       actul  de  naştere  al  bibliote­                                     fi  dorit  să  facă  studii  se­
       cii  Academiei,  care  astăzi                                         rioase  pentru  istoria  naţio­
       este  fără  îndoială,  şi  după                                       nală  (avis  rarissima)  mer­
       mărturisirea  fruntaşilor  căr­                                       gea  în  străinătate:  Buda­
       turari.  cea  mai  bogată  bi­                                        pesta.  Viena,  Berlin.  Paris.
       blioteca românească.                                                  Aşa  făcuse  Bălcescu.  aşa
          Două  donaţii  mai  însem­                                         făceau Haşdeu. Xenopol.
       nate  din  întâii  ani  au  fost                                        Această  lipsă  m'a  impre­
       bibliotecile  Generalului  A-                                         sionat   dureros,   când.   în
       drian  şi  a  istoricului  Papiu                                      timp  de  doi  ani  (1881-1883).
        Ilarian.  Dar  Academia  a                                           am  văzut  bibliotecile  oraşe­
        fost  până  la  1892  adăpostită                                     lor  Italiei,  dela  Milano  la
       în  două  încăperi  din  Uni­                                         Neapol.  cele  dela  Paris,  dela
       versitate  în  rândul  de  jos.                                       Londra  şi  Oxford,  apoi  ale
                                                 D. A. SturJ/a
       încăperi  dosnice,  igrasioase                                        Poloniei  din  Cracovia  şi
       şi  cu  totul  neîncăpătoare  şi  nepotrivite  pentru  o  bi­  Varşovia.  Singurul  bărbat  cărturar  la  noi.  care  în­
       bliotecă  în  desvoltare.  Dealtfel  lipseau  şi  toate  cele­  ţelegea  atunci  această  tristă  lipsă  naţională  şi  nece­
       lalte  condiţii  pentru  aceasta  :  nici  bani  pentru  cum­  sitatea  să  fie  vindecată  cât  mai  curând  era  D.  A.
       părături.  nici  personal  (un  singur  funcţionar:  Sturdza. El eră preşedintele Academiei şi Ministru
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14