Page 3 - Bunul_Econom_1900_05
P. 3

Nr.  5   p           te ;■ ■;     "■  * 1 2 3 * * * *  .   '  BU N U V E C O  N Q M  :  -  V        _________________ Pag-  3

            Grebla, de  cal se  potriveşte  cu  deo­  Români  ale  ţerii  noastre;  pentru-că  el   adecă  prin  împrăştiere;  dacă  însă  să­
      sebire  unde  sunt  fenaţe  întinse  şi  lu­  se  împrieteneşte  bucuros cu  locurile co­  mănatul  se  face  cu  maşina;-  sunt  de
      crătorii  scumpi,  ear’  teascul  de fer  ori   li noase,  deluroase  şi  muntoase,  unde   ajuns  şi  numai  6—-8  klgr.
      unde  se  prăseşte  vin  multişor,  de  stru­  nu-i  lipseşte  umezala  ''trebuincioasă  şi   In  anumite  întâmplări  nepriincioase
      guri  sau  poame.                           căldările  nu  sunt  prea  mari.            trebue  să  se  samene  îndoit  mai  multă
           Este  dela  sine  înţeles,  că  tovără­     Pământul  cel  mai  potrivit pentru    sămânţă  la  hectar.
      şiile  agricole  volnice,  sunt  a  pune  la   trifoiu  este  acela,  în  care  isbuteşte    Trifoiul  se  samănă  toamna  sau  pri­
      cale  multe  alte  isprăvuri,  d.  e.  se  cum­  grâul  şi  orzul.   Prin  urmare  cei-ce  sa-   măvara.   Sămănatul  de  toamnă  se  face
      pere  în  mare  seminţe,  altoi,  pari  de   mănă  pentru  prima-datâ  această  plantă   îndată  după  sămănatul  grâului.   Trifo­
      viie  şi  chiar  must,  vin,  făină,  vite  de   folositoare  au  să  ţină  seamă  de  această   iul  astfel  sămănat  răsare  şi  se  întăreşte
      prăsilă  şi  c.  1.                         împregiurare,  sămănând  trifoiu  în  pă­   binişor  până  dă  gerul;  în  locurile  tare
                                D em.  Comşa.     mânt  argilos  şi  lutos,  unde  el  nu  duce   umede  însă  el  degeră  peste iarnă.  Alţii
                                                  lipsă  de  reveneala  trebuincioasă.   Pă­  îl  samănă  cătră  sfîrşitul  iernii,  pe  ză­
                A g r ic u l t u r ă
                                                  mântul ■ năsipos  şi  văros  nu  prieşte  tri­  padă,  ear’  alţii  primăvara  de  timpuriu,
                                                  foiului,  din  pricina  că  e  prea,  călduros.  în  mustul  zăpezii.
                    Trifoiul  roşii.
           Una  din  cele  mai  preţioase  plante      După  trifoiu  grâul  şi  orzul  de         Sămânţa  să  nu  fie  îngropată  prea
      de  nutreţ  este  trifoiul,  care  e  de  mai   toamnă  isbutesc  destul  de  bine;  de   afund,  ci  numai  11  — 2  cm.  în  pă­
      multe  feluri.   Intre  aceste  se  numeră:  aceea  în  locul  ogorului  e  de  dorit  se   mânt ;  spre  acest  sfîrşit  face  bune  ser­
            1.  Trifoiul obicinuit de  livadă,  cu­  sămănăm  trifoiu,  făcând  cu  chipul acesta   vicii  o  grapă  uşoară  de  lemn,  sau  şi
      noscut  tuturor,  chiar  şi  copiilor.   In   un  pas  înainte  în  purtarea  plugăriei.  numai  o  legătură  bună  de  mărăcini.
      ţara  noastră  se  află  prin  fenaţe  şi  pă­   Peste  tot  însă  trifoiul  cere  un  pă­  Unii  dau  numai  cu  tăvălugul  peste  să­
      şuni,  fără  a-’l  semăna  cineva.   In unele   mânt  bun,  bine  îngrăşat  şi  lucrat.  mânţă,  ear’  alţii  nu  se  îngrijesc  de  în­
      ţeri  se  şi  samenă.   înfloreşte  cu  vre-o                                          groparea  lui,  ci  îl  lasă  în  ştirea  Dom­
                                                       De  o  singură  scădere  mai  mare
      2  săptămâni  mai  târziu  ca  alte  soiuri                                            nului :  această  sămânţă  ajunge  în  pă­
                                                  sufere  trifoiul.   Dacă  l’am  sămănat  în-
      nobile  (alese)  de  trifoiu,  se  coseşte  nu­                                        mânt  cu  apa  de  zăpadă  şi  cu  cea  de
                                                  tr’un  loc,  unde  ne-a  dat,  d.  p.  folos
      mai  de  doue-ori  pe  an,  dar’  nu  pieţe                                            ploaie.
                                                  timp  de  2— 3  ani,  nu  e  iertat  să-’l mai
      aşa  în  grabă  ca,  de  pildă,  trifoiul  roşu.                                             Pentru   trifoiul  sămănat   de   cu
                                                  sămenăm  acolo  până  după  8— 10  ani,
      Vitele  nu  se  umflă  de  el.                                                         toamnă  sunt  de  lipsă  unele  lucrări  în-
                                                  pentru-că  nu  se  mai  face.  După, acest
           2.  Trifoiul  mijlociu,  care  se  în­  timp  earăşi  isbuteşte.                  dată-ce  s’a  svântat  puţin  pământul.  Cea
      tinde  pe  pământ  şi  trăeşte  foarte  mult,                                          mai  însemnată  lucrare  este  tăvălugirea,
                                                       De  regulă  trifoiul  se  samănă  pen­
      dar’,  devenind  în  grabă  lemnos,  e  de                                             cu  ajutorul  căreia  rădăcinile  ridicate de
                                                  tru  a  rămânea  3  ani  pe  acelaşi  loc.  In
      puţin  preţ  în economie,  pentru-că în sta­                                           ger,  se  îndeasă.   Cine  are  mod  de  a
                                                  acest  cas,  în  anul  întâiu  şi  al  doilea se
      rea  aceasta  vitele  nu-’l  prea  mâncă.                                              arunca  făină  de  ghips  va  ajuta  mult
                                                  foloseşte  ca  nutreţ,  în  al  treilea  e  mai
           3.  Trifoiul  roşu,  care  se  Cultivă                                            creşterea  trifoiului.   Pentru  trifoiul  să­
                                                  potrivit  pentru  sămânţă.   Se  poate însă
      în  măsură  mai  mare  sau  mai  mică  şi                                              mănat  înainte  cu  un  an  sau  doi  e  de
                                                  lăsa  şi  numai  un  singur  an  pe  acelaşi
      în  patria  noastră.   In  Săsime,  şi  cu                                             lipsă  grăpatul  cu  grapa  de  fenaţe  sau
                                                  loc;  ceea-ce  se  întâmplă  mai  cu  samă
      deosebire  în  apropierea  oraşelor,  se văd                                           macar  cu  o  grapă  bine  ascuţită de  fer.
                                                 în  economia  schimbătoare.
      aripi  mari  de  hotare  cultivate  numai cu                                           Cu  chipul  acesta  se  rupe  coaja  pămân­
                                                       După  trifoiu  şi  după  leguminoase
      trifoiu  roşu.   Românii   din  comunele                                               tului,  şi  lucrarea  soarelui,  a  aerului  şi  a
                                                  nu  isbuteşte;  isbuteşte  însă  după  spi-
      acestea  se  pricep  întocmai  ca  şi  Saşii                                           ploii,  vor  fi  mult  mai  binefăcătoare.
                                                  coase  şi  după  plantele  de  săpat;  pen­
      la  cultivarea  trifoiului.   In  măsură  mai                                          Dacă  primăvara  trifoiul  se  poate smulge
                                                  tru-că  după  acestea,  şi  îndeosebi  după
      mare  se  cultivă  şi  pe  pământurile  boe-                                           cu  înlesnire,  fiindu-’i  rădăcina  putredă,
                                                  ceste  din  urmă,  pământul  rămâne  des­
      reşti  (nemeşeşti);  partea  precumpăni­                                               şi  dacă  cea  mai  mare  parte  din  ei  a
                                                 tul  de  gras,  bine  lucrat  şi  curăţit  de
      toare  a  locuitorilor ţerii  noastre  însă nu                                         perit,  locul  trebue  arat  şi  trebue  sămă-
                                                 buruene.
      se  îndeletniceşte  cu  cultura  lui;  cu toa-                                         nată  altă  plantă.
                                                       De-adreptul  pentru  trifoiu  pămân­
      te-câ  numai  el  este  în  stare  a  ne  da                                                Trifoiul  sămănat în  toamna  trecută
                                                 tul  nu  se  gunoeşte,  ci  pentru  planta
      nutreţ  din  belşug pentru vară  şi iarnă,                                             sau  în  primăvara  ce  vine,  până  e  sub
                                                 care-’i  premerge.
      tngrăşind  totodată  şi  moşiile.                                                      scutul  plantei  după  care  s’a  sămănat,
           Tocmai  de  aceea ne vom  opri ceva         Trifoiul  nu  se  samână  singur,  ca   se  împutereşte  mai  mult  la  rădăcină;
      mai  mult  pentru  a  spune  ce  şi  cum.  d.  p.  grâul,  ci  sub  scutul  altor  plante;   trunchiul  şi  foile  încep  a  se  desvolta în
           Trifoiul  roşu creşte până  la 50— 60   şi  aceasta  pentru-ca  ele  să-’l  apere  de   toată  puterea  numai  după-ce  grâul,  ovă­
      cm.  înălţime.   Rădăcina   lui  străbate   arşiţa  soarelui  şi  de  năpădirea  burue-   sul  etc.  s’au  secerat  Dela  secere până
      afund  în  pământ,  totuşi  se  desvoaltă   nilor.   Cele  mai  potrivite  plante  spre   toamna  trifoiul  ne poate  da  o  cositură;
      mai  mult  în  pătura  roditoare  a  pămân­  acest  sfîrşit  sunt  spicoasele  de  primă­  dar’  mai  bine  lucră  aceia,  cari  nu-’l  vor
      tului  şi  aceasta  e  pricina  de  căpetenie,   vară  şi  de  toamnă;  ovăsul,  orzul,  grâul   cosi,  ci-’l  vor  paşte,  căci  cu  atât  mai
      că  el  nu  trăeşte  decât  2— 3  ani,  şi  că   şi  meiul.                            îmbelşugată  are  să  fie  recolta  (roada)
      pe  an  nu  dă  decât cel  mult  3  cosituri.   La  un  hectar  (cam  18/4  jugăre)    anului  următor.
           Trifoiul  isbuteşte  pretutindenea  în   sunt  de  lipsă  8— 10 klgr.  sămânţă, dacă                      R omul  Simu.
      Ardeal  şi  în  celelalte  ţinuturi  locuite de  sămănatul  se  face  în  modul  obicinuit,
   1   2   3   4   5   6   7   8