Page 4 - Bunul_Econom_1900_05
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 5
P O M Ă R I T tea. Pentru-ca aceasta să se facă mai a) Darea de chiria casei.
cu înlesnire să află o unealtă anume, Temeiul pentru măsurarea dării
Prelegerea economică din Sălişte.
foarte ieftină. acesteia o formează venitul brut isvo-
Duminecă în 23 Ian. st. v. s’a ţinut a rît din chiriile casei şi al acelor încă
Gunoirea pomilor trebue să se
doua prelegere economică, care a fost ca şi peri care se pot închiria, Dacă proprie
facă întocmai ca la agri, nu numai în
întâia, foarte reuşită, fiind ascultată de o mul tarul singur locueşte în casă, la măsu
ţime de ţgrani şi inteligenţi din loc şi jur. imediată apropiere a trunchiului, ci cât rarea dării se socoate suma care ar
Deastădatâ dl Demetriu Comşa a preles des ţine umbra pomilor, şi locul gunoiţ tre plăti-o el ca chirie, când h’ar fi casa lui
pre „cnltuta pomilor bue săpat. Gunoirea numai în apropie proprie.
După-ce a făcut o repetiţie a celor pre- La aruncarea dării se ia de te-,
rea rădăcinilor şi a trunchiului nu nu
lese în Dumineca trecută, a vorbit pe larg meiu fasiunile (mărturisirjle) proprieta
mai că nu foloseşte nimic, dar’ e chiar
despre însuşirile altoilor. rului, pe cari e dator să le scrie în
stricăcioasă. f
A arătat că cele mai bune altoi »foaia pentru mărturisirea venitului de
Cultivarea prea multor soiuri de chirie« pe care o capătă dela primărie.
sunt cele cari.au mai multe rădăcini
pomi în grădini nu e bună, pentru cei- Măsurarea dării se face aşa: De
mărunte, firoase, şi cari sunt cu mai pildă un proprietar capătă chirie dela
ce voesc să facă speculă (câştig) din
multe noduri pe trunchiu, pentru-că casele sale 400 coroane la an. Din
pomărit. Pentru-că e lucru dovedit că
aceasta ne dovedeşte că la timpul seu această sumă să scad înainte de toate
cu cât ai din un soiu mai multe mă
s’au tăiat crengile spre a se întări po 25% (25 la sută) pentru ţinerea în
suri, cu atât găseşti mai iute neguţător stare bună a caselor. Rămâne dar’ ve
rcuşorul. Cinci până Ia şepte crengi sunt
la ele şi le şi plăteşte mai bine, nu nit curat de chirie 300 coroane (pen
destul dacă lăsăm la un altoi, pentru-
ca atunci când ai din mai multe soiuri tru-că 25% fac 100 coroane), Dela
că cu cât crengile sunt mai rare, cari
numai câte o măsură două. Apoi paza 300 cor. să socotesc 20% şi aŞa pro
au se devină crengi principale, cu atât prietarul are de plată dare de chirie
şi culesul lor e chiar mai uşor, deoare
fructele vor creşte şi să vor coace 60 coroane. Darea asta se socoteşte
ce coacerea să face deodată la un anu
mai bine. tot din 3 în 3 ani.
mit timp. Proprietarii de case să fie cu mare
Gropile în cari voim să sădim altoi
trebuesc făcute de cu toamnă în mă Cel mai bun soiu, care e mai luare aminte la scrierea mărturisirilor
(fasiunilor de venit) pentru-că spunând
rime de 1 3 0 m. lungime şi lărgime, căutat de neguţători şi mai bine plătit lucruri neadevărate, legea îi ’pedepseşte
ear’ în adâncime de 60 cm. Depărta şi căruia totodată clima şi pământul aspru. Când o lucuinţă stă neînchiriată
rea una de alta să fie de 9 m. (cinci dela noi e priincios, e soiul de mere să poate face în timp de 15 zile ară
stângini). batule. tare, pentru-ca să se scăriţească darea.
Când să închiriază însă din nou ear’
La acest punct mai mulţi ţărani Acesţa este cuprinsul schiţat al prele
s’au sculat şi spuneau că ei au fost de gerii a doua. Din întrebările puse şi păţărtiile trebue înştiinţat, capi altfel,, proprietarul
proprii istorisite de mulţi dintre ascultători, se pedepseşte.
credinţă că gropile cu cât sunt mai Ştergerea de tot a dării de chirie
pot cu siguranţă constata, că ea a fost ascul
afunde cu atât sunt mai bune. Domnul are proprietarul drept să o ceară:
tată cu viu interes, şi că la timpul său po
Comşa, cu o dibăcie de admirat i-a veţele date se vor pune în praxă. 1. când locuinţa stă goală doi
convins pe toţi că această credinţă e Atât la intrare în sală cât şi la finea ani de zile.
când casa a încetat de a fi
2 .
rea. Cu cât mai afund săpăm cu atât prelegerii dl D. Comşa a fost răsplătit cu pu obiect de dare în urma dărâmării sau
de mai rău pământ dăm, de aceea pu ternice strigăte de „trăiască.11
în urma unei nenorociri elementare
nând altoiul la adâncimea numită mai Prelegerea viitoare va fi despre „cide- (fulger, apă, foc etc.) Pentru ştergerea
sus şi săpând groapa în lungimea şi sul si păstratul poamelor". dării proprietarul trebue să facă o ară
J). A. M.
lăţimea numită, rădăcinile vor străbate tare netimbrată în decurs de 14 zile.
numai prin straturi de păment bun şi D ări şi A runcuri Numai dela ziua înştiinţării să socoate
astfel desvoltarea lor e mai sigură şi ştergerea dării.
După dare de chiria casei să so
mai iute. Pâţăniile spuse de mai mulţi Darea de casă.
cotesc (ca şi la darea de păment) 30° „
participanţi au întărit cele spuse de dl Sunt două feluri de dări de casă arunc general de venit şi dările co
Comşa, şi o bucurie se putea ceti de şi anume: darea după chiria casei şi munale.
pe feţele multora, aflând acuma »vina darea de clasă a casei însăşi. b) Darea de clasă a casei.
pentru care altoii lor sădiţi se uscau Darea de chiria casei să plăteşte Darea aceasta să plăteşte după
cei mai mulţi în primul sau al 2-lea an.« după venitul caselor închiriate, şi după casele neînchiriate aflătoare în comu
toate casele ce se află în comune şi
La făcutul gropilor e bine ca pă nele şi în oraşele, în care din totalita
oraşe cu cel puţin 10.000 suflete, unde tea locuinţelor nici jumătate nu sunt
mântul cel de-asupra să fie pus deo să află cale ferată cu linii regulate (nu închiriate.
sebit de cel din fund, pentru-ca apoi de cele mai strimte).
Darea de clasă are 3 grade şi
primăvara primul să se pue de desupt, Darea de clasă a casei însăşi să anume:
ear’ al doilea deasupra. Prin aceasta plăteşte după toate locuinţele neînchi La I. grad să ţin casele din acele
pregătim altoilor un pat molatic, priin- riate care să află în sate şi oraşe, în comune, în care nici una din 3 părţi
cios lor. cari numărul locuinţelor închiriate este din case nu sunt închiriate
mai mic ca jumătatea tuturor lo La al 2-lea grad să ţin casele din
Pomii bătrâni trebuesc curăţaţi din
cuinţelor. acele oraşe cu magistrat regulat, în
când în când de coaja cea moartă, deoa-
Să înţelege că un proprietar de care nici una din trei părţi din case
re-ce sub aceasta se adăpostesc fel de
t {) casă plăteşte sau un fel sau alt fel de nu sunt închiriate.
fel de omide, foarte stricăcioase pomi dare de casă, amândouă felurile pentru Şi la al 3-lea grad să ţin casele din
lor. Prin curăţirea ei le stîrpim pe aces una şi aceeaşi locuinţă, nu le plăteşte. acele comune şi oraşe, în care cel pu
