Page 6 - Bunul_Econom_1900_05
P. 6

Pag-  6                                             B U N U L E C O N O M                                              Nr.  5

             Banca  Austro-Ungară  şi-a  scăzut  şi  ea   lelor  din  Braşov.  Banii  ii  va  primi  preşedin­  In  special  veniturile  dela  mică  vitesă
        sconţul  dela  5*/®  la  4V2.  (Numai  nainte  de   tele  Eforiei  şcoalelor  noastre  din  Braşov.   au  fost  foarte  scăzute.
        21  Ianuarie  n.  a.  c.  era  peste  5°/0!)  Acest  arangiament  a  fost  întărit  d e .  amân­
                                                   două  stateje,  român şi ungar,  prin  legi anume,   Turnuri  de  galbeni..  Un  meşter  în  aîe
                                                                                               socoatelor  ne  având  alt  lucru,  s’a  pus  într’o
             Din  pilda altora.  In  24  Ian.  n.  şî-a  ţi­  votate  săptămâna trecută în dieţele lor.  Adecă :
                                                                                               zi  şi  a  făcut  o  socoată  tare  şoadă,  de  n’o  fi
        nut  în  Budapesta  adunarea  sa  generală  a  59   Intoarce-ţi-ve,  voi  efori  dela  Braşov,  faţa  din­
                                                                                               cu  coadă.   Luând  anume  plăţile  pe  care
        «Societatea  de  ştiinţele  naturale*.  Din  darea’  spre  Bucureşti  unde  vă  sunt  binevoitorii,  spre
        de  samă  a  comitetului a reeşit,  că  Societatea,   Budapesta...  Pentru  asta  se  dete  toată,,  luptai  Domnitorii  ţerilor  le  capătă  dela  popoarele
                                                                                               lor,  şi  socotindu-le  toate  în  galbeni  mari
        deşi  nu aşa poporală ca de  pildă  Asociaţiunea
        noastră Sau Reuniunea  economică  dela  Sibiiu   Timbrele  pe  inserţiuni  şi  călindafe  vor   englezi,  a  calculat  cât  ar  eşi  de  mare  turnul
        ori  a  noastră,  ci o societate de  ştiinţe,  —- are   fi  şterse  dela  1  Iulie  a.  c.  încolo.  fiecărui  domnitor,  dacă  s’ar  pune  se-’.şi  aşeze
                                                                                               plata  dintr’un  an,  ban  peste  ban?  Cum  plata
        azi  în  ţeară  opt  mii  de  membri!  Tipăreşte
                                                        Pală  goală...  Orâşul  Cluj  e  unul  dintre   Ţarului  Rusesc  e  cea  mai  mare,  fireşte  tur­
        două  foi  ale  sale în câte  8300  de  foi.  Averea
                                                   cele  care  mai  mult  paradează  şi  înoată  în   nul  lui  de  galbeni  ar  fi  mai  înalt,  atât  de
        ei  la  sfîrşitul  anului  trecut era  de  295.000 fi.
                                                   lues.  Acum  să  vede  însă  cum.  Budgetul  pe   nalt,  că  s’ar  perde  acuşi  în  nori:  de  10.000
        biblioteca  ei  de  11.000  de  cărţi \
                                                   1900  arată  că  azi  oraşul  are  o  datorie  de  3   urme  de  nalt!  Adecă  ca  şi  cum ăi  pune  Tur-
             Nouă  ne  pare  mult  că  la  societăţi  po­
                                                   milioane  şi  jumătate  floreni, şi  că în  cei  patru   nul-lui-Eifel  din  Paris  (cel  mai  nalt  turn  din
        pulare  ca  de  pildă  Reuniunea  agricolă  dela
                                                   ani  din  urmă  oraşul  a  lucrat  cu  deficit  (per-   lume)  de  nouă-ori  peste  olaltă,  ear’  în  vîrt
        Sibiiu,  avem:  500  de  membri,  şi la i  noastră
                                                   dere)  în  fiecare  an ’  de  40— 50  mii  floreni.   de  tot  ai  mai  aşeza  şi  turnul  cel  strimb  dela
        economică  150  de  membri...
                                                   Dar’  au  tot  înfrumseţat  lucrul  în  nădejdea   Pizzal  Atâta  ar  fi  turnul  de  galbeni  pe  cari
             Altfel  trebue  spriginite  Reuniunile  şi
                                                   unei  îndreptări.  Acum  nu mai  pot, > şi  fac  pa­  Ţarul  îi  capătă  plată  pe  an,  că  din  yîrful  lui
        Asociaţiunile,  de  e  să  dăm  şi noi  mai  cu  zor
                                                   trioticilor  cetăţeni  bucuria  a  le  spune  drept   n’ai  putea  vedea  decât  cu  ochian  ce  măreşte
        pe  calea  înaintării.
                                                   cum  stau...                                de  sute  de  ori,  turnul  de  galbeni  ce  ar  eşi
             Banca  Austro-Ungară  dă  pe  jumătatea                                           din  plata  preşedintelui  republicei  elveţiene,
                                                        Dl  George  Per ian,  cleric  absolut  din
        a  doua  a  anului  1899,  câte  72  coroane  ca                                       turn  abia  de  3  picioare  nalt!  Acesta  ar  fi
                                                   Trestia  (lângă  Băiţa),  a  fost  ales  preot  în  pa-
        dividendâ  după  fiecare  acţiune.                                                     cel  mal  mic  turn.  A  celorlalţi  domnitori  ar
                                                   rochia Vorţa cu Valea-lurigă.  D-zeu  să-’i ajute!
                                                                                               di teri  intre  al  Ţarului  şi  al, elveţianului.
             Plugurile.  Fiind  timpul  de  vre-o  două
                                                        Moartea  mării  Moarte.  Măreâ-Moârtă
        săptămâni,  din  cale  afară  primăvăratec,  pe                                             Fidanţarei  Iulian  T.  Oviges,  comptabil
                                                   tinde  să  pearâ  de  pe  faţa  globului.  Acest
        unele  hotare  din  ţinutul  Orăştiei  sfau  văzut                                     la  «Sebeşana*  în  Sas-Sebeş  şi  d-şoara  Rafila,
                                                   lac  uriaş,  care  are  depositul  cel  mai  mare  de
       deja  plugurile.  Oamenii  au  ieşit  la  arat.                                         fiica  parochului  Laurenţiu  Cutean  din  Oarda-
                                                   sare  din  câte  s’a' cunoscut,  primea  apă  dulce
                                                                                               inferioară,  fidanţaţi.
                                                   din  Iordan  şi  dela alte  câteva  tîuri  mai  mici.
             Marea exposiţie dela Paris, care se aran­
                                                        Dar’  industria  modernă  şi-a  făcut  apa­  Concert urmat de  dans  arangiază .  tine­
       giază  în  onoarea  veacului  ce  apune,  se  des­
                                                   riţia  şi  acolo;  s’au  făcut  fabrici,  cari  au  fo­  rimea  română  din  Orădea-Mare  cu  binevoi­
       chide  la  , 15.’ Aprilie  n.  (ziua  stelor  Paşti  ale
                                                   losit  apa  rîurilor  pentru  producerea  forţei   torul  concurs  al  d-şoaVelox\  Adelina  Piso
       latinilor.).;
                                                   motrice;  ear’  marea,  lipsită  de  rîurile  sale,   (Viena),  Valeria  Popp  (Budapesta)  şi  Olivia
             Censură  „fin de siecle.*  Cetim  în  «Uni­  se  uscă.  Scăderea  apelor  este  deja  aşa  de   Bardosy  (Sibiiu),  sub  presidiul  de  onoare  al
        rea*  din  Blaj:  In  tipografia  de  Sici  a  apărut   mare,  încât  în  unele  locuri  se  poate  vedea   dlui  Iosif  Roman,  şi  anume  Luni  la  26  Fe­
       nu  de  mult  o  «Geometrie*,  manual  pentru   fundul  mării  cu  întinsele  deposiţe  de  sare   bruarie  1900  st.  n.  în  sala  mare  a  hotelului:  ;
       şcolile  medii,  tradusă  după  un autor  maghiar   ce  conţine.        -   ■           «Arborele  verde*.  Venitul  curat  e  destinat
       cu  numele  Sârkâny,  de  prof.  Iosif  Hossu,                                          spre  înfiinţarea  unui  fond  de  ajutorare  pe
       Emil  Viciu  şi  Dr.  Ioan  Radu  (Brad).  Cartea,   Târgul  din  Sebeş.  Târgul  de  vite  din   seama  tinerilor  lipsiţi.
                                                   26  şi  27  Ianuarie  a  fost  cercetat  foarte  bine:
       spre  a  putea fi  introdusă ca manual  de  şcoală
                                                   Vite  multe,  cumpărători  asemenea.  Sa  căutat   Examene  de  pădurari.  Preşedintele  co­
       a  fost  înaintată  ministrului  de culte  spre  a  fi
                                                   tare  boii,  şi vaci de jug  şi au  fost  bine  plătite.   misiei  regniColare  (a  toată  ţeara)  pentrd  exa­
       censurată.  Marii  pedagogi  din  minister  au                                          menele  de  stat  de  pădurari,  atrage  luarea
       refusat  aprobarea cărţii pentru grozavul  motiv;   Asemenea  s’âu  căutat  boii  graşi  de  tăiat.
                                                   Târgul  de  ţară  din  29  Ianuarie  a  fost  slab   aminte  a  doritorilor  de  a  face  aceste  exa­
       că  în  întreagă  cartea  ocură  odată  numirea                                         mene,  să-,şi  înainteze  francate  rugările,  până
        »Budapesta*  în  loc  de  »Budapestei  Nespus   cercetat,  deşi  timpul  era  admirabil.  Nu-s  pa­  la  sfîrşitul  lui  Februarie,  la  comisia  de  stat
       de  grozav 1  Se  vede  că  suntem  pe  sfîrşitul   rale,  nu-s.  Preţurile  pieţii  nu  s’au  suit,  sunt   din  Pesta  (»F6ldmiveles-ugyi  miniszterium,
       veacului  lumineil*.                        tot  ca  în  trecut.
                                                                                              erdâszeti  fâosztâly*  Budapest).
                                                        Lege pentru  servitori.  Ziarele  din  Pesta
            Tricolorul prigonit.  îndureraţi  punem  la                                             Foametea în Indii  e  grozavă.  In  India
        răvaş  următoarele  ştiri:  In  Silişte  mai  mulţi   vestesc,  că  legea  de  până  acum  privitoare   răsăriteană  50  de  milioane  de  locuitori  sunt
       tineri  au  fost,  la  poruncă  mai  înaltă,  pedep­  la  servitori,  să  va  schimba  cu  alta  nouă.   muritori  de  foame  Mai  mulţi  ca  toţi  locui­
       siţi  de  pretură  cu  1—2  fiorini  pentru  că  au   Planul e gata şi în curând va fi trecut prin dietă.
                                                                                              torii  împărăţiei  noastre!  Jumătate  din  ei  sunt
       jucat  în  vată  «Căluşerul*  purtând  haine  cu
                                                        'Bal  în  Băiţa,  să  arangiază  Sâmbătă  în   supuşi  Angliei,  şi  nădâjduesc  ajutor ,dela  ea,,
       tricolor  român.
                                                   12  24  Febr.,  în sala  dela  Călmăneşti.  Venitul   dar’  ea,  cuprinsă  cu  răsboiul,  nu prea  ajunge
         —   In Zarand  au  fost  pedepsiţi tot zilele as­
                                                   în  favorul  fondului  şcolar.             a  mai  îngriji  şi  de  sărmanii  din  Indii;
       tea  mai  mulţi  tineri  peutrU  tricolor,  dar’  cu
       pedepse  mulf mâi  grele,  în  bani,  alţii  şi  în   Cununie.  Dl  Cornel  Condor,  candidat   De  ce  nu  poate  puşcă  Impiratul  Wil~
       bani  şi  în  închisoare.  Trist de  tot  că  ura  de   de  preoţie  din  Calata-mare  şi  d-şoara  Zoe   helm  cocoşi  de  munteî  împăratul  Wilhelm  al
       rasă  nu  află  ceva  mai  bun  de  făcut  în  ţara   Rimbaş  din  Brad,  îşi  sărbăază  cununia  Du­  Germaniei,  e  un  vânător  pătimaş,  şi  îndeo­
       aceasta,  decât  îhdârjireă  cetăţenilor  paeînicil  minecă  în  25  Februarie  n.  în  bis.  din  Brad.  sebi  îi  face  din  tinereţă  mare  plăcere  s&
                                                                                              puste  cocoşi  sălbateci  în  munţi.  Ştie  un  loc
            Şcoalele  din  Braşov  îşi  vor  primi  pe   Veniturile  căilor ferate  române  au  fost   unde  cocoşii  sunt  mulţi  şi toată  lumea  puşcă
       viitor  neîmpedecate  renta  de  38.500  lei  ce-i   anul  trecut  mai  mici  de  cât  cele  din  anul   la  ei.  S’a  dus  repeţit  şi  el,  dar'  minunea  mi­
       căpătau  din  România-.  Ii  vor  ridica dela cassa   1897— 98.   '                    nunilor,  lui  nici  odată  nu  i-a  venit  nainte
       statului  din  Budapesta,  unde  guvernul  român   Totalul  venitelor  brute  a  fost  în  sumă   vre-un  cocoş,  macar  de  vedere.  Odată  s’a
       depune  965.000  lei,  capitalul  ce  aduce  anual   de  lei  43.597.271,  faţă  de  49.840.95  lei,  din   săturat  de  aşteptat  şi  a  întrebat  pe  pădura­
       renta  numită,  cu care datorea  bisericii  şi şcoa-  anul  precedent.                 rul  suprem:
   1   2   3   4   5   6   7   8