Page 5 - Bunul_Econom_1900_05

Nr. 5 BUNUL ECONOM Pag. 5

ţin Va parte a locuinţelor sunt în­ Î n g r i j i r e a V i t e l o r mai mult decât dela aceea una şi bună,
chiriate. si viţeii lor asemenea nu fac Cât acela
Calendar:
Darea de clasă se măsură după al vacii celei scumpe l Nu socoteşte
— Nu da vitelor prea mult nutreţ
o anumită socoteală, din care s’a for­ nici blândeţa vitelor mai de soîu, pofta
de cel mare: fen mai mare în pai'.!
mat tabela următoare: şi lăcomia cu care mănâncă ele orice
sau paie de grâu, orz sau oves, căci
atunci le creşte aşa numitul »foaie de nutreţ, însuşiri ce sunt aproape necu­
paie», care le atrage la păment şi
T. grad. II. grad. III. grad. noscute ţărănimei noastre.
uneori le încovoae şi de spinare.
Com une Oraşe cu Comunele şi o- *Cu deosebire fereşte-te a da vite­ O perdere şi mai mare decât
m i c i şi magistrat raşele în care
mari regulat cei puţin a 3-a lor mai tinere de un an astfel de nu­ aceasta care se refereşte aşa zicând la
par;e a locuin- treţ, căci foalele de paie te împedecă
a ţelor sunt înChi creşterea regulată şi îndeobşte rămân particulari, este paguba ce o sufer co­
s Nrul chi­ riate şi apoi în
a liilor de lo­ mici şi slăbuţe. munele la alegerea şi cumpărarea tau­
l cuit. toate oraşele li­ — Fereşte-te a da vacilor de a
C dacă nici a 3-a par­ bere regeşti şi rilor. Representanţele comunale fără a’şi
te a locuinţelor nu cele cu jurisdic- făta nutreţ reu, noroit, mucezit sau
sunt închiriate. ţiune nesupuse altcum stricat, căci uşor pot să la- bate mult capul cu aceea, că precum
§. 4 al art. de pede.
lege XXII. din e taurul comunei, aşa vor fi şi viţeii
1886. Viţelul îl mai pot lăpăda şi dacă
rîvnesc, sar preste vre-un gard sau din comună, să uită şi la diferinţa de
pălan, se împung sau beau apă
I. 1 1 c. 60 2 c. — 2 cor. 40 40— 60 coroane când vine timpul la
11. 2 4— 6— 7 cor. 20 prea rece. cumpărarea unui taur. Nu gândesc că
III. 3 8.— 10— 1 2 .-
IV. 4 -5 16— 2 0 .- 2 4 - Ce e „scump" şi ce e „lesne"? dacă un om capătă pe o vită de soiu
V. 6 -7 24.— 3 0 .- 3 6 .-
VI. 8—9 36__ 44 — 64— E din păţanie adeverit, că nu acel ales cu 100— 200 coroane mai mult,
VII. 10-11 4 8 .- 6 0 .- 72—
VIII. 12-13 60— 72— 90— , lucru e mai „lesne“, care să capătă cu decât pe una de soiu prost, la ce sumă
IX. 14-15 72— 9 0.- 108— bani mai puţini, ci acela care îl poţi se urcă deosebirea aceasta, când e
X. 16 şi mai
multe odăi cumpăra numai mai scump, ca fiind vorba de ° comună întreagă! Şi apoi
după fie­
care odae. 6 cor. 8 cor. 10 cor. — mai bun şi mai trainic. Abateri, ca un nu e vorba numai de un rînd de vite,
La 20 odăi 120 cor. 160 cor. 200 cor. —
lucru lesne să fie bun, şi un lucru ci de 2— 3 rînduri, căci taurul se poate
Clădirile economice (şură, magazin scump să fie rău, încă pot veni, dar’ folosi şi până la 3 ani, care e bun şi
.etc) apoi bucătăriile, podurile, cămară, mai rar. Oamenii bine pricepători să e pus la îngrijire bună.
lucrătoare etc. când nu sunt închiriate, feresc azi tot mai mult de pildă de Tot cam aşa să întâmplă şi cu
sunt scutite de dare. neguţătorii evrei, ca de unii, cari mai celelalte vite de prăsilă, cai, porci, oi
Casele zidite afară pe câmp ori des vând lucrurile cele mai eftine, dar’ etc. De aceea vom arăta la acest loc
în depărtare de peste 1 km. dela co­ şi mai proaste şi rele. Nu aşa însă face cum trebue purces la alegerea vitelor
muna de care se ţin, sunt supuse dării
poporul nostru. Poporul nostru prea şi cum trebue ele întreţinute, ca să do­
după I. grad.
adeseori perde şi să înşeală şi în pri­ vedească şi ele, că ce e scump e lesne,
După darea de clasă încă se so­ vinţa aceasta. Pe el îl vedem cumpă­ şi ce e „lesne”, aceea e scump!
coteşte arunc general de venit şi încă
rând din oraş cele mai rele lucruri şi N. Mihăilă.
4 0 % (adecă dela fiecare florin 40 cr.
pe evrei îi căută mai tare sub cuvânt
sau dela 1 coroană 40 fileri.) După
că vend »mai după mână« decât negu­ Ş t ir i d e t o t f e l u l
darea de clasă să mai socotesc apoi
şi următoarele aruncuri comunale: arun­ ţătorii de alte naţionalităţi, fie chiar şi JLn a doua prelegere economică
cul comunal, aruncul comitatens, arun­ Români. De sigur că la această rătă­
ce are loc mâne în Balomir vor prelege
cul şcoalei şi bisericii şi darea de drum cire a lui, pe lângă nepriceperea în membrii comitetului Reuniunii loan Mihaiit-
comitatens.
care se află, îl împinge mult şi sărăcia, despre plantele de nutreţ şi Nicolau Mikâila
Clădirile noue sunt pe o vreme căci adeseori se aude zicendu-se, că despre alegerea şi întreţinerea vitelor şi no-
anumită scutite de dare, dacă proprie­ »dacă aş mai avea şi crucerii aceia, bilîtarea soiului.
tarul în vreme de 6 săptămâni dela
n’aş aumpăra sapa sau lopata aceasta, Duminecă după ameaz la j ore se lici­
isprăvitul clădirii a înaintat fugare (scu­
ei aceea, că-’i cu mult mai bună«... tează ziarele (ca subabonament) la casina
tită de timbru), la direcţiunea financiară.
Mult mai rău însă, decât eu unel­ romană din loc.
Scutirea de dare (fie de clasă ori de
chirie) dăinueşte 10 ani în comune şi tele ce-’i trebuesc şi cari nu costă de­
Concert în Orăştie. >Reuniune» română
oraşe mici, ear’ în cele cu peste 10 cât câte-va piţule, se păcălesc ţeranii
de cântări din Orăştie» arangiază Sâmbăta
mii locuitori, 12 şi 15 ani. noştri la cumpărarea vitelor, cari Costă în 12/24 Februarie a. c.„ în sala mare dela
Renovările, întocmirile şi reparatu­ zeci şi sute de coroane şi la cari tot hotel »Szechenyi», Concert, la care învită pe
rile ce să fac la o casă, nu dau drep­ aşa purced, căutând după »cele mai iubitorii de musică vocală şi spriginitorii Reu­
tul scutirii de dare. Asemenea nu să ieftine«. Fie chiar vite de prăsilă, vaci, niunii. începutul Ia 7% seara. Venitul curat
scutesc de dare nici clădirile făcute cu e în favorul fondului Reuninnii. Preţurile:
juninci, pentru el preţul de 300, 350
condiţia ca după oare-care timp să fie Loc I: 2 coroane, loc II: l e. 40 fii., loc III:
sau 400 coroane v. a. e prea mare.
dărîmate. 1 c., Parterre: 80 fii., Galerie: 50 fii. Bilete
Aici se vede nepriceperea lui, pentru- la dl H. Graef\ librar, şi sara la cassă. După
Scutirea de dare de casă nu aduce
că el îşi face judecata aşa : decât o concert — joci
cu sine şi scutirea de aruncul general
vacă aşa scumpă, mai bine cumpăr
de venit după darea de casă, ce ar fi Banii ieftiniţi. Banca Franciei a scăzut
două, căci am două şi nu una, fără
să se plătească. taxa scomptului la 3 şi jumătate la sută.
însă a se gândi, că acele 2 vaci mă­
(Va urma.) V . C , O . Banca Angliei a scăzut şcomptul la 4°/0.
nâncă cât două şi cer grife cât două Banca Naţională a Belgiei a scăzut şi
şi când e la adecă: nu capătă lapte ea şcomptul cu % la sută.