Page 2 - Bunul_Econom_1900_09
P. 2
Pag- 2 ___ _____ " _____ __________ B U N U L E C O N O M Nr. 9
reşte, şi hârtiile de lipsă, şi se vor înainta însoţirii, care vi-ar lega mânile de a lua două tăişuri, deoare-ce bine folosiţi,
la tribunal spre întărire. bani împrumut pentru bancă numai din- ajutor îţi aduc, ear’ rău întrebuinţaţi,
Gând vor fi toate gata şi se va perirea ţi-o fac — trebue purtat de
tr’un loc, — căci atunci mai curând
face începutul activităţii acestei întâie grije, ca ei s i se dee numai acolo, unde
faceţi un lucru riti, ca unul bun.
însoţiri de credit Raiffeisen, înjghebate trebuinţă adevărată este de ei, si se dee
Dacă însoţirea e alcătuită neatîr-
cu colaborarea Reuniunii noastre, vom în suma de lipsă, la vremea de lipsă,
avisa si vom dori de nou tot binele nătoare de nimenea, ea când are lipsă şi s i j>oa!ă fi câştigaţi şi cu puţină
fraţilor din Balomir. de bani împrumut spre a-’i da mai de chcllucală. însoţirea, odată alcătuită, pe
Cu trenul de 10 sara ne-am în parte, merge şi se împrumută de acolo chizăşia părtaşilor (membrilor), de bani
tors acasă. _ -■ a văzut, şi a şi căpătat dela ori-care
de unde îi căpiţă mai ieftini, pe când
bancă dela oraş, care a fost bună bu
M e m b ri la R eu n iu n e. | altfel trebue se primească dela acela curoasă, că în locul droaei de datoraşi
de care s’a legat la înfiinţare.
Din Almaşul-de-mijloc: Petru Demian din sat, unii mai slabi platnici decât
şi Ioan Giurgiu-, membri ordmari. Când e la împărţirea dobânzii, ea alţii, acum avea un singur datoraş şi
Din Glod: Petru Hancheş, preot, mem- face cu dobânda ce crede mai de fo hun şi- şi Ia v-terne plătitor. Părtaş
bru ordinar. 1 los pentru membrii sei şi pentru co adecă membru la insoţire, s’a scris
Din Şibot, afară de cei publicaţi deja: muna, biserica ori şcoala din loc, şi nu (băgat) toată gazda de dai Doamne
dl Li viu Friedman membru pe yieaţă j(25 cor.) din satuP primarului Raiffeisen: cel bo
înstrăinează o parte din venit ce ştiu cui.
Gonst. T. Viorel, m. ordinar cu 4 cor. | gat cu bunul şi creştinescul gând, că în
Din llo n d o l: „ Hondoleana“ însoţire Când e şă-’şi aleagă membri în j ajutor se sară deaproapelui seu lipsit de
de credit, membru pe vieaţă (cu 25 cor), direcţiune ori în comitetul de subrave- I bogăţie, cel sărac cu gândul, ca cu aju
J . <
ear' dnii Petru A. Mihuţ, preot, Pompiliu, ghiere, tovarăşii îşi aleg pe cine le mai torul puţinului credit, se-’şi uşureze, să-’şi
Piso, S,bin I. Piso, membri ordinari, Ioan place, în cine au mai multă încredere, îndulcească neajunsul, traiul vieţii.
Peternel, Andron Murza, Petru Cunclnan i Ca să fiu mai bine înţeles în cele
şi nu sunt siliţi a primi pe cutare ori
Gligcr Crainic, Moise Furd-ui şi Iosif Al- ce am se Vă mai spun, iubiţilor eco
cutare necunoscut trimis lor de acela
măşan, membri, ajutători. nomi, zice dl Tordăşian, am să Vă pun
cu care s’au cununat când au înfiinţat
Din Cerlcjul-de-sus: Petru Gabor, preot în vedere, că însoţiri de felul acesta în
membru ordinar. însoţirea. , SGurtă vreme s’au alcătuit aproape în
Din Şibişel: Ioan Samoilesc, preot, Si- Si altele, si altele. toate ţerile mai înaintate. La noi în
mion Samoilesc, Simion Bâldea, membri or Scurt: înfiinţând însoţirile neatîr- Transilvania de vre-o câţiva zeci de
dinari şi Ioan Adămesc, m. ajutător. ani, s’au 'întemeiat în aproape fiecare
nătoare, cei-ce le înfiinţează sunt, pre-
Cu totul-222 membri, cu 1117 coroane’ sat săsesc, si de vre-o câtva ani încoace,
cum se şi cade, «'.'■stăpâni pe ele, pe
. = ' =^ =“ mulţumită ostenelelor aduse de cârmacii
conducerea lor, pe averea lor, pe do
Un sfat j bânda lor, — pe când altfel le înfiin Reuniunii noastre economice din Sibiiu,
asemenea însoţiri stau alcătuit şi în vre-o
la înfiinţarea de bănci săteşti. {
ţaţi voi, dar’ — pentru stăpânirea şi pe . io sate româneşti-{fim comitatul Sibiiu
Un preţios sprijinitor al Reuniunii noastre sama... altora! lui). Cunosc vieaţa şi isprăvile lor şi de
economice, bărbat care multe a văzut şi a învăţat !
pe terenul economic, — ne trimite următorul sfat, De aceea sfatul meu din inimă : ele îmi leg firul vorbirii mele de mai
-asupra căruia atragem luarea aminte tuturor celor-qe departe.
înfiinţează bănci prin sate sau au de gând se înfiin binevoitoare isvorît e: nici voi cari în- i
ţeze. Eată Cuvâtjtul lui, bun şi temeinic. - demnaţi poporul să înfiinţeze, nici voi La însoţirile din comitatul Sibiiului,
— 5 Martie n. 1900. alcătuite după mari şi multe greutăţi,
cari întraţi ca membri în aceste înso- .:
Mai ales în zilele noastre, când deoarece ţăranul nostru cuprins este
ţiri, spre binele vostru propriu, nu lă de temeri, de multe-ori întemeiate, dar’
mişcarea economică pare a fi la înce
saţi ca însoţirii să i-se scurte nimic din în cele mai de multe-ori neîntemeiate,
putul unui frumos avânt, când la Cut
această preţioasă neatîrnare a ei! când vorba ei te s i pui la cale vre’nn
7 ,
se înfiinţa o nouă însoţire de credit Dr. V, L. lucru nou, s’o rupi cum s’ar zice, cu da-
7
Raiffeisen, şi d-voastră dela Orâştie, pre tinele erezite dela moşi-strămoşi, zic la
cum cetesc, plecaţi la Jialomir se în însoţirile noastre la . început s’au în
însoţirea de credit din Cut.
fiinţaţi una asemenea, — dar’ când şi .1 scris numai puţini membri, cam 20— 30,
, (Dare de seamă pentru „Bunul Econom). . dar’ nu a trecut anul dela întemeiere
din altă parte se fac mişcări de înfiin
Cut, în Eebr. 1900. şi nu a rămas gazdă cu ceva prindere,
ţare de atari bănci mici printre noi, —
care să nu între si el in şirurile fraţilor
datori sunteţi voi cari îndemnaţi la în (Fine): - lor, cari au înţeles dintru început rostul
fiinţarea de atari însoţiri, si mai ales »Şi era fericit cumintele Neamţ aşezământului folositor
voi cari intraţi ca părtaşi în ele, se ţi Raiffeisen cu «Însoţirea lui de con In fruntea însoţirii stă o direcţiune
neţi înaintea ochilor aceea, ca nonele sum», şi cu cea pentru cumpărarea de din 5 membri, un comitet de supra-
însoţiri sd-’şi păstreze deplina lor nea pământ şi vite», — ne spunea mai încolo veghiere din 7—-9 membrii şi 1 cassar,
dl Tordăşianu. Trebile însoţirilor mer- cari toţi sunt aleşi dintre cei mai buni
târnare, aşa cum o au cele săseşti şi
giau strună, şi tot ce pedecă era în din sat. Toţi aceştia poartă slujbele
cele româneşti din comitatul Sibiiului!
mersul bun, era învălmăşala afacerilor, lor, afară de cassar, cam fără de plată,
înţeleg: nici voi cari îndemnaţi la pe care un singur om cu carte nu le privindu-le ca slujbe de încredere, de
înfiinţare, nici voi cari intraţi în înso putea ţinea în samă. Această învălmă- cinste.
ţire, s i nu. p rim iţi odată cu capul ca şală ’i-a dat mai în urmă gândul să al- Direcţiunea are să hotărască cui
cătueascâ o singură însoţire de credit să se dee împrumuturi şi cui nu, şi are
însoţirea voastră si fie făcută alîrnă-
pentru câştigarea banilor, căci şi-a zis să chibzuească asupra vredniciei şi în-
toare de nimenea, afară de voi înşive!
el: dacă ai bani »ai tată şi mamă«, încrederii, de care se - bucură în sat
Sâ nu primiţi statute de acelea, cari
adecă poţi să ai şi pâne şi pământ şi fiitorul datoraş. Dacă ea va afla că
v’ar înjumătăţi în dreptul vostru de a vite şi de toate. D a r încât pentru bani, cel-ce cerey împrumut, nu are lipsă de
hotărî ce se faceţi cu averea, cu dobânda cari sunt pentru ţărani ca- o armă cu bani, sau având, lipsă, fiind om uşuratic,
