Page 3 - Bunul_Econom_1900_09
P. 3
Nr. 9 BUN UL ECONOM Pag. 3
i ar întrebuinţa pentru alte lucruri ne moşii întinse, aţi putea plăti un dascăl, Darea -aceasta să aruncă pe temeiul
folositoare: nu are să-’i dee împrumutul. aţi putea îngrădi cimiterul, aţi putea datelor, ce le dau obligaţii la dare prin
Hotărîrile direcţiunii le duce la înde cumpăra odăjdii, ba aţi putea plăti dă
coaiele de mărturisire anume întocmite
plinire cassarul, care nare vot în direc rile, şi, ce e mai mult, v’aţi scăpa de
spre scopul acesta. Aceste date de obi
ţie, şi care, avend la mâna sa banii în multele datorii, ce le aveţi la banca din
cei u să dau prin luna Ianuarie, şi să
soţirii, îşi pune sau 2 chizeşi pentru Sebeşul săsesc, Mercurea, Poiana, Sibiiu,
sine, sau o cauţiune după mărimea, ce Orlat, Sălişte, ba chiar şi din depărtata referă la capitalul fundamental, la câş
adunarea generală a membrilor va ho Orăştie, de unde luaţi bani. cu cambii tigul brut şi apoi cel curat, la cheltueli
tărî. Feste direcţiune şi cassar stă aşa (vecksele), cu 2 chizeşi, cu multă trudă, etc. ce le are obligatul la dare.
numitul comitet' (consiliu) . de supra- osteneală -şi cu multă cheltueală şi şi Negustorii şi meseriaşii, cari lucră
vcghicre, care are dreptul şi datorinţa cu mai multă perdere de vreme?!
cu calfe, pe lângă coala de mărturisiră
a veghia asupra tuturor afacerilor, ear’ Vorbirea dlui Tordăşian aflat-a viu
trebue să mai dee şi o listă despre
peste toţi stă adunarea generală a În răsunet în inimile noastre şi pe îndată
soţiri^ adecă a tuturor părtaşilor (mem peste 40 fruntaşi înscrisune-am la înso calfele ce le ţin, în care trebue se
brilor). Ea alege direcţiunea, pe cas ţire "şi alesune am direcţia astfel: presi- spună numărul şi numele calfelor, apoi
sar şi consiliul de supraveghiere; ea dent loau Bilca, paroch;vice-pres Io an timpul când a intrat în slujbă şi plata
hotăreşte plata cassarului, unicul' plătit D icu Decanu, înv. pens.; cassar Clemente
ce o au.
şi unicul, care are mai mult de lucru Vasilca, care e şi cassar comunal; ear’
In coala de mărturisire se arată
cu scrisul. (Cassarii însoţirilor noastre de membri pe George Vasilca I. Gligor,
câştigul curat pe 3 ani înainte.
pe anul dintâiu nu cer plată). Tot adu Ioan' Bria şi Nicolae Galaţe; în comite
narea hotăreşte cele 2 soroace, în cari tu l de supraveghiere: 1. L iviu Albim , Dela câştigul curat (format de
au se se ţină în cursul anului adunări presid., Voina Gnsan, înv. v.-preş.- ear’ suma venitului rămas după substra-
generale, la care iau parte toţi de membrii 7 economi. gerea tuturor cheltuelilor) să iau 10%
membrii, ear’ pentru cei-ce din pricini Intre hotărîrile adunării noastre
(10 fileri la o coroană) ca dare de câş
nebinecuvântate, nu ar lua parte, croeşte generale mai de căpetenie socot a fi
tig clasa IlI-a. Ca dobândă curată se
suma pedepsei, ce au s’o plătească la aceea, că direcţia s’a împuternicit a lua
socoteşte:
Însoţire; ea hotăreşte mai departe cele dela alte bănci un împrumut de 5000 fl ,
4 soroace de peste an, la care au se ear’ membrii nu pot căpăta împrumut 1. La arândaşi , 25% dela suma
se întruneâsă toţi membii consiliului de mai mare ca 200 fl. totală ce o plăteşte ca arândă.
supraveghiere; tot ea hotăreşte suma, Hârtiile însoţirii noastre s’au înain 2. La măcelari se măsură venitul
pe care însoţirea o ia ca împrumut tat la tribunalul r. din Alba-Iulia spre
după vitele tăiate peste an.
dela alte bănci, şi care are se se ridice întărire şi mari binefaceri, aşteptăm
3. La birjari (ţinători de trăsuri
dela bancă pe rând şi în sume, de care dela însoţirea noastră, mai ales, că după
date pe plată) să ia ca venit curat 120
direcţiunea are trebuinţă. Cum la înso adunarea dela Bobotează s’au mai în
ţire se pot pune şi bani pe carnete scris la însoţire vre-o 60 de ecoftomi:. coroane după fiecare cal.
(creştere), adunarea generală hotăreşte Mulţumesc onor. Redacţiuni pentru 4. La fabricanţi şi meseriaşi cu
dela ce sumă m ai mică se pot face de publicare şi semnez cu toată cinstea calfe să ia ca venit curat chiria ce o
punerile. Ca de însoţire se se poată fo
„învingătorul plăteşte pentru casă de 1 V2— 8-ori, şi
losi toţi membrii, deoare ce numai mem
chiria cancelariei cu 25— 100%.
brii pot lua împrumuturi, adunarea ge
Din chirie să scade pentru fiecare
nerală hotăreşte mărimea sumei unui. D ări şi A runcuri
împrumut, ce se poate da unui membru copil minorean 1.0%, în total însă scă
şi peste care direcţia nu are voe se Darea de câştig clasa III. derea asta nu poate fi mai mare de
treacă; tot ea statoreşte sorocul de re-
Darea aceasta o plătesc: 40° o (-10 fileri la 1 coroană).
plătire a împrumuturilor, ea statoreşte
1. Toţi negustorii şi meseriaşii Listele (făcute pe temeiul coaielor
mărimea carnetelor, pe care datoraşii
cari lucră cu calfe şi nu sunt supuşi la dc mărturisire) în care se arată darea
au să le plătească (cam 8—~ 1 0 % )-şi
ca membrii din direcţiune în taină se darea de câştig cl. I. ce trebue să o plătească fiecare obli
ţină holărîrile direcţiei, adecă se nu 2. Arendaşii de pământ, casă gat, trebue să fie pusă la vedere publică
umplă satul, că la cutare nu i-s’a dat moară, vânat şi altele. la primărie. Când un obligat la dare
împrumut fiind beţiv, cărţalăş şi altele, să crede neîndreptăţit cu darea impusă,
3. Toţi fabricanţii şi Întreprinză
şi că. cutare a pus pe creştere atât şi
torii (architecţi, comisioneri, agenţi etc.) drept are să facă recurs în scris la di
atât de mare sumă; — adunarea ge
4. Persoanele cari să . ocupă cu recţiunea financiară.
nerală hotăreşte mărimea pedepsei, ce
au s’o solveascâ şi care e cam 2— 5 11., munca intelectuală, cum sunt: advocaţii, In lista de dare pe „ lângă aceea
cei-ce nu ţin taină. Tot adunarea gene inginerii, învăţătorii privaţi, institutele că să arată câtă dare are de plătit
rală hotăreşte suma (cuota) pe care culturale, medicii, şcoalele de musică, ş. a fiecare, să mai spune şi ziua când co-
fiecare părtaş al însoţirii are' s’o plătească, misiunea pentru măsurarea dării per-
5. Societăţile obligate la darea
şi care, la goi, e cu 10 fl. plătiţi de
de seamă publică (băncile, soc. comer tractează darea fiecărei meserii sau in-
odată sau în părţi, după-cum membrii
ciale pe acţii -etc), apoi directorii şj treprinderi. Cel neîndreptâţit se se pre-
se învoesc.
membrii în direcţiunea acestor societăţi, sinte dar’ în ziua aceea la comisie orj
Multe şi multă vreme V ’âşi putea
vorbi, iubiţilor economi, despre aceste dacă nu trag leafă1 statorită (plătesc a făcut ori n’a făcut recursul, şi acolo
însoţiri, dar’ nevoind se Vă obosesc, ter atât după marcele de presenţă cât şi şe lămurească şi să spună comisiei pen
mină di Tordăşian — Ve întreb dacă tru ce se crede neîndreptăţit. Dacă co
după tantiemele primite.)
n’ar fi bine şi fosositor se întemeiem
6. Vânzările ele licuidaţiune. i misia cu toate aceste nu-i scade darea
şi aici în Cut o asemenea însoţire; din
Măsurarea dării acesteia să face poate să recureze la comisiunea pentru’
al cărei venit cu vreme aţi putea cum
păra maşini şi unelte trebuincioase la totdeauna pe câte 3 ani (acuma s’a reclamaţie de dare ce se află la di
lucrarea pământului, aţi putea cumpăra făcut pe anii 1899, 1900 ş> 1901). j recţiunea financiară. Daca nici aici n TI
J
