Page 6 - Bunul_Econom_1900_09

Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 9

merge nainte până şterg de pe faţa pămân­ este cel mai'mare isvor de câştig, cum sunt
tului aceste două state care le fac acolo şi multe ţinuturi din comitatul Caras-Severin,
mereu griji şi nelinişte. Burii ric,-. că. decât ♦ Reuniunea agricolă a comitatului Caţaş-Se- Caii.
se şe lase sub stăpânire engleză, mai bine, verin«, ne spune «Foaia Diecesanâ«, ,a nu-
Utr cal frumos de câiârie văzu într’o
de-or fi bătuţi, îşi adună tot, îşi ard oraşele mit-un măiestru în această lucrare, care in zi un cal de ţăran trăgând,-la plug.
şi satele şi pleacă din ţară mai departe spre decurs de o lună va. instrui pe economi in Se uită la el cu mândrie, şi zise:
Mează-Noapte, pe unde nu mai sunt Englezi./. împletftul corfelor la Caransebeş, şi se va con- — "Ce urît eşti! La tine nu se uită lu­
mea-cti admirare ca la mine, nici se miră
I tinua în comunele din jur.
Târgul de vite din cetatea Bistriţa, s’a de fmmseţt mişcărilor, cutn se miră de a
mişcărilor- mele!
început numai în 4 Martie şi a ţinut două ! In urma tratărilor urmate între .guver­
— Taci, răspunse calul dela ţflug, şi
zi c. Din. causa timpului urvt, fiind tină mare nul român şi guvernul otoman, convenţia co- lasâ-mă să muncesc în pace, căci de n’aşi
şi ninsoare, din partea vânzătorilor târgul nu mercia’ă ce o are România cn Turcia şi al lucra eu pământul, nu şti ii zău de unde ai
a fost aşa bine cercetat .ca altă-dată, dar’ pe cărei termin expiră zilele acestea, va fi re- lua tu orzul care te îngraşă şi te face frumos.
cât au fost vite de puţine, cu atât s tm plă­ înoită încă pe doi ani.
Mitică cu Titi stau de vorbă. Vorbesc
tit mai bine.
despre militari şi gendarmi.
Vitele cornute şi în specie boii graşi şi
întrebări .— Tu ce ai vrea să fii, Titi, întrebă
frumoşi, precum şi vacile bine gfîjite, s'au
Mitică, gendarm pe jos ori gendarm călare?
j endut pe lângă preţurile cele yiai mari po­ .Şi V
— Mai bine gendarm călare, lăspunse
sibile, asemenea 'şi caii .frumoşi.- :. .■■•■R-esp-aus.uri'. Titi, aş putea să iug când aş vedea nişte hoţi!*
Viţe lele. şvaiiere, au fost bine căutate, - * ■ '
dur’ de acelea au fost puţine. Preţul cu care ■ !)£■ ■ dimineaţă. Un magistrat englez ce­
Întrebarea 6. Sunt strein dc vre-o 3
s'au vândut, a fost de tot mare! lebru care avea prilej se vadă la tiibunal
ani în comuna S. Mi-să cere se plătesc .4: fl.
Causa acestei urcări de preţ â fost mul­ lume multă, întreba totdeauna pe bătrâni,,
i pe an pentru dreptul de a locui in comună
ţimea neguţătorilor veniţi din mari depărtări. cum trăiseră de. ajunseră la bătrâneţe? Un
ori 50 fl. pentru a fi încetăţănit. E cu cale
Vitele să preţuesc. Economi românij lucru îi spuneau toţi, şi antime că:rse sculau
această cerere? V. S.
urmaţi sfatul celor-ce vă îndeamnă la spori­ de dimineaţă!
rea şi îmbunătăţirea soiului de vitei Răspuns. Da, trebue că e statut ♦ Culcarea de vreme şi scularea de di­
i comunal. Aici în Orăştie încă e aşa.
mineaţă, dă omului sănătate, bogăţie şi înţer
Concert împreunat cu teatru şi joc, aran- Vre-o 2 ani plăteşti o „taxă de suferite11 lepciune», zicea Wesley, care a trăit 98 de ani..
giază în 10 Martie n. Reuniunea de cetire şi (în comună), apoi te poţi încetăţeni sol­
cântări din Coşteiu, în favorul bibliotecii vind taxa prescrisă (după posiţia ce o Birjarului i-se răstoarnă trăsura în care
Reuniunii. ai. D-ta plăteşte cei 4 fl. pe anii trecuţi ducea un gazetar.
— Ce taci, dobitocele ?
şi pe cel de faţă cere-’ţi încetăţenirea [
Frumos dar. Dl Ioan Oncescti, notar în solvind cei 50 fl. şi ai în viitor pace, ! — Materie de o noutate pentru ga­
pens. din Răhău, cu stimabila sa soţie Flofica avend drept şi la toate favorurile (pă- i zeta d-tale.
s’au îndurat a da pentru biserica noastră cea i
sunat, lemne dela sat, etc.) ee locuitorii
nonă din PeLroşeni suma de 2Q0 coroane Posta Redacţiei.
(100 fl.) Pentru această faptă marinimoasâ, moşteni le au.
comuna noastră bisericească li-aduce şi pe -*> • Dlui Cr.S, în C—du. Adresa-ă-tc cu o reisoare
de-adreptul la lubrică. Cum se cultivă; în.ce pământ,
această cale mulţămita şi recunoştinţa sa fer- ... Întrebarea J. b.Sunt om sărac - şj cam reuşesc, etc. vom desrie şi noi în ,,B. Ecom m“ ...
binte. D-zeu se le primească binefacerea! In departe de oraş si n'âtn prindere să .aduc Fabrica iţ; va trimite instrucţiune şi, de .ceri, an'ici-
numele -corn. bis. .gr.-or. din Petroşani i păţie. de bani. ■ -.
medie,., şi am o ; fetiţă, ’de 8 duni, care dtn zi
Avram Stanca, paroch. f Drtti'.'Gf. M. în Tic, rom, -.X-am primit. Scuză,
în zi ne merge slăbind, şi ce-’i dăm de mân­ că din'îmbulza’ă de ..material,, nu i-a venit încă rân­
dul. Dar’ acuşi-Şi pân-atunci mulţumim. -
Se dă ca sigură ştirea, că încă în vată care tot varsă. Bătrânele- spun ca nu-i mo-
. . Dlui A. I. în Maidan. Cu ideea compunt rii»
sau cel mult în toamnă, or să se facă ale­ dru de-a-’i -'-ajuta, că îi ci esc dinţii şi de-a- unor stitute de aielea ne ocupăm şi noi. Când vom
geri noue pentru dieta din Pesta. ceea e aşa N ’nş putea căpăta vre-o învăţă­ ti putut încirit a ceva ce se credem că e destul de
bun, publicăm- In foaie.- Pân'atunei n’avem unde Ve -
turăadela D-Voastră prin tonic, ce se cred şi îndrepta pentru a afla model. . .“
Minune. Din Oieşdea se scrie »Tn- I ce să tac ? /. -S'. in B. Dlui.. T. D. în Pust.... Tot aşteptăm trimiterşâ..
bunei» : »In comuna noastră se află o femee ! sch’ţelor pcbmise, dar' n'a sodt încă. nici una..
Răspuns. E drept că copiii când
văduvă în etate de vre-o 80 de ani, care de
capotă dinţii sunt mai schimbaţi, mai Comitetul de redacţie:
mult timp nu mai avea nici un dinte şi nici
fără voe, mai răi, dar’ nu urmează să
O măsea. Acum inse, letci Onita îi cresc Preşedinte: />»*. Ioan Mihu.
fie şi bolnavi. Dacă-'s bolnavi, pricina
dinţii dinainte V . i Membrii: De. St: Erdelyi, Ioa n M ihaiu
e alta, nu creşterea dinţilor, şi de aceea
Dami.il David si Constantin lîaicu.
nu e iertat se-’i lăsăm fără îngrijire,) în j
,,Curierul Comercial'1 din Bucureşti arc
credinţă că «n'ai ce-’i iace, că-’i cresc i
ştire, că guvernul român ar voi să dee în Proprietar - editor: I oan M ihaiu
dinţii»... In felul de-faţă credem că co-
exploatare unei societăţi streine căile ferate R edactor respons.: I oan M oţa
piliţa şi-a stricat stomacul eu prea multă
române. Numitul ziar presentă ideea ca o
mâncare. Ca se i-se dreagă, e bine ca
idee nenorocită. Pe când alte state iau din
mama se-şi ţină copila la post, adecă
mâna privaţilor şi societăţilor,: căile ferate,
se nu-’i dee o zi întreagă de mâncare, Moartea cloţanilorî
statul român se le chiar dee şi pe ale sale?
numai din când în când apă, dar’ şi
Motivul pare a fi, Că drumurile ferate române
apa să fie întâi feartă într’o ulcică cu­
n’au adus atâta cât se aştepta. Dar’ acest
rată, pe care apoi o recim (punend (Felix Immisch, Delitzsch)
rău se poate înlătura prin cicnfarea prea mul­
bună-oarâ ulcica eu apa cea feartă în-
telor favoruri de tot felul ce s’au dat-pentru este materia cea mai b u n ă pentru a
tr’un vas cu apă rece). După ziua de
dusul pe aceste căi. j otrăvi repede şi sigur cloţani şi şoareci.
post a bolnavei, îi dăm de mâncare,
Nu e vătămător oamenilor şi ani­
"împletirea de corfe. Dintre ramurile in- j dar’ numai lapte din 3 în 3 ciasuri,
dustriei economice nu este cel din urmă îm- până se va face de tot bine. malelor de casă.
pletilnl de corfe (coşuri, cotăriţi). Mai vîrtos Acesta e chipul cel măi bun de Se capătă în pachete cu câte
este însemnat acest ram de industrie econo­ îngrijire a copiilor bolnavi de stomac. 30 cr. la farmacia: N. V I a d din.
mică în ţinuturile, unde negoţul cu poame | Or ă ş t i e. , . ( 34) 2 5