Page 5 - Bunul_Econom_1900_09

Pentru „Masa studenţilor" . din Brad, ' 100.000 lei ca fond de zestre pentru fetele telor-Unite sunt: bumbacul, cerealele, vitele,
căreia: zelosul corp profesoral dela gimnasiul | de măritat din ■mai multe comune a judeţului petroleul şi manufactura. -
nostru de acolo, ’i-a pus tetneiu unui fond. — (comitatului) Ialomiţa. . O comisie de 50 de Acum americanii mai pun la cale ca
au dăruit de curând, dna Z Roman (Făgăraş) bărbaţi, in frunte cu preoţii şi învăţătorii, vor să inundeze Europa şi cu. cărbuni, profitând
3 cor., ear' dl I. Perian, preot (Criscior) 2 cor. judeca an de an în Dumineca dinaintea de criza minieră şi de preţurile prea ridicate
Bine ar face fiecare Român cu tragere de Crăciunului, că între . fetele mari’ serace ale ale cărbunilor.
inimă de şi-ar aduce cât de des aminte de comunelor, cari sunt ce!e mai harnice' şi. de
Bunăstarea Statelor-Unite americane o
acest gimnasiu nouă preţios şi de masa p!ă-s omenie, deci vrednice de a fi dăruite cu ceva
arată şi următoarea cifră: In Februarie au
.tiuită pentru studenţii săraci din el. zestre, - - şi acelea vor primi apoi din veni­
•- • 'r“ ... - ' tele fundaţiunii numite, multe lucruri de casă curs în vistieria ţerii din feluritele venite de
O schimbare se pare-că e în ajun a se trebuincioase şi folositoare căsniciei în care stat: 631.265 dolari, in vreme-ce cheltue-
întâmpa în ministerul r. unguresc, având se vor întră. lile au fost numai j ţ ,827.000 dolari.
între in el şi Horânszky, un om de încredere
Cărbuni de peatrâ, concurenţi celor dela
al Iui Szell şi bărbat politic de frunte între Din Ura se scrie nrîta faptă, că in noap­
Petroşeni. Dl C. G. Vernescu, mare proprie­
Ungur’. tea de 23 spre 24 Febr. răufăcători nedes­
tar şt industriaş, va începe în curând exploa­
Fostul ministru Bănffy e cătrănit foc pe coperiţi au spart sfânta biserică şi-au jefuit-o. tarea sistematică a minei de cărbuni Ciobă­
miniştrii de acum, şi prin o foaie nouă ce Multe lucruri le-au .răsturnat şi risipit prin naşi, din jud. Bacău (România).
’şi-a înfiinţat, îi loveşte neîndnrat, că nu pur­ biserică, căutând, se vede, obiecte de preţ Calitatea cărbunilor din această locali­
ced în conducerea ţerii întocmai cum el pur- ori bani, ce n’au putut afla. De urma pă­ tate s’â dovedit că este mai bună ca cea a
cedea. cătoşilor nu s’a putut da. cărbunilor din Petroşeni.

Listele de alegStcri ţia dietă, comitat, Afacerea Iancu pare-că" va aprinde încă E vorbă ca şi piesele de 2 bani (fileri)
comună) se întocmesc an de an în Martie. mult sufletele şi în ţară la noi şi în afară. se fie scoase din folosinţă şi lăsaţi întrebu­
Estan încă se întregesc şi îndreptează până La Bucureşti se pregăteşte o mare adunare inţării numai bănuţii (filerii). de câte 1.
la 15 Martie, şi e bine ca fiecare cetăţean de protestare în chestie.
se se intereseze de ele, se vadă de e luat în - llezboiul între Buri şi Englezi
ele. sau nu, şi unde pe nedrept e vre-unul O mare nenorocire s’a întâmplat la Var­ e urmărit de lume cu încordată luare aminte.
lăsat afară, se-’şi: ceară dreptul, se fie scris. şovia: Ciocnindu-se 2 trenuri s’au sdrobit de După-ce Cronje, viteazul general bur s’a dat
Res anţa de dare acum nu mai e pedecă! Şi tot 6 vagoane, omorând pe 25 de călători şi prins cu 4114 Buri, fraţii sei de sub conducerea
aşa sute de Români pot intra între alegă­ rănind pe 32. . lui Joubert şi a altora, cari ţineau împresurat
tori în fiecare cerc. Se-’şi vadă de treaba Ladismilh-ul, au părăsit şi ei acest loc, au
asta tot insul şi se ceară a fi scris, dacâ i-se Comercfol exterior al Statelor-Unite. | predat oraşul, şi s’au retras, cu totul de pe
cuvine! Totalul exportului şi a importului pe anul pământul englez în lăuntrul hotarelor ţerii lor.
1899 a atins, cifra de. 2.075.321.000 dolari. Aci să întăresc si n’au gând se se predee'cu
Lucreţia Suc iu măr. Radina, cunoscuta Aceasta este cifra cea mai ridicată pe care o cu una cu două. Dar' au lăsat vorbă zilele
scriitoare română,, a încetat din vieaţă- în ţară a juitut'o ajunge, îti mişcarea comercială, astea> că ei sunt aplecaţi a face pace, dacă
Qradea-mare la. 5 Martie, n. Domnul o odich- în toată'desvoltarea economică a lumii! li-să lasă neatinsă neatârnarea republicelor lor
nească în pace. , i In anul 1898, cifra.comerciului total era Ţrănsvaşl şi Oranje. Atunci şi ei dau Engle­
numai un miliard 890 jum. milioane, de unde zilor locuitori în aceje teri, drepturile pe care
Lucruri prea frumoase cetim adesea resu'tă .că în anul 1899 sporul a fost enorm le cerea Anglia nainte de rezboiu, şi pentru
dela fraţii’din România. Ca mat nouă e fapta mărit, cu 185 milioane. cari, nevoind Burii să le dee, s’a pornit acest
’aJor trei trati bogaţi, Harocopul can au pus Principalele articole de export ale Sta­ crâncen rezboiu. Dar’ Englezii zic, : că . vor

Ascultă ţăran român! Evangelia. apostolul, cazania, cântările din în tipăritura unei tovărăşii, engleze, care cum
Biblia sau Sfânta Scriptură este începu­ strana, toate ) sunt scoase din sfânta Scrip­ se ştie. răspândeşte biblia in toate limbile
tul începuturilor. Până la cnnoaşterea ei, omul tură. Dar’ vedeţi, mulţimea noastră ascultă’ din lume. Un cusur mare fireşte că au aceste
rfu este om, ci fiară. Dela ea pornesc toate nufnai, ear’ urechea nici când nu prinde ade­ biblii ieftine. E!e sunt scrise în o limbă prea
ca dintr’un isvor puternic şi nesecat. Ea este vărul ca ochiul. Cu mult mai adânc pătrunde puţin românească. Se ştie că în timpul dih
temeiul, pe care omul clădeşte apoi mai de­ în sufletul nostru ori-ce adevăr, când îl ce­ urmă dulcea noastră limbă românească a fost
parte. Şi având odată acest temeiu, viforul tim cu ochii noştri, când ceasuri întregi ne foarte mult stricată, fie prin cărţi de şfcoală,
cel mai turbat, duşmanul cel mai semeţ, de­ oprim asupra lui, căci atunci nu simţim nu­ scrise de dascăli neştiutori ai graiului popo­
monul cel mai împeliţat, nu te va doborî, mai. cucernicia creştină şi farmecul ceresc, rului, fie de gazete reu scrise. Astfel popo­
căci biblia este semnul biruinţei, - ■ ■ ' ci însăşi mintea şi gândirea noastră ni-să rul nostru dela sate şi. mai ales aceia -cari
Streinii eu biblia în inimă şi în minte lărgeşte. Aşadar’ nu numai ascultată, ci ce­ îşi zic fruntaşi, au tristul obiceiu rte-a mes­
au făcut şl fac minuni. Pliviţi numai la con­ tită trebue biblia, cetită din scoarţă în scoarţă, teca in vechea noastră limbă tot felul de
locuitorii nostţi Saşi. La ei nu-’i casă, nu-’i cu toată încordarea puterilor noastre sufle­ cuvinte streine, mai ales latineşti, pe cari nu
bordei, în Care biblia, dulcea lumină, se nu teşti, sorbită cu trup şi suflet. le înţeleg, încât s’a născut un chip pocit de-a
fie podoaba cea mai strălucitoare. Saşii sunt Cuvine-se deci a şti, că cea dinţăm vorbi şi a se înţelege între sine. Această stare
cu multă carte şi totuşi cârtea lor cea din- carte de cetire a poporului roman trebue se de lucruri trebue să înceteze şi avem dato­
tâiu şi cea de pe urmă, aceea care o cetesc fie biblia. Preoţii şi dascălii români, asupra ria să revenim Ia limba noastră strămoşască,
înaintea tuturor şi o pun mâi pe sus de cărora apasă greutatea datoriei de luminători, aşa cum o găsim în cărţile noastre vechi. Limba
toate, este biblia. Şi adevărurile bibliile îi trebue să se nisuiască din toate puterile a poporului e unica limbă care trebue vorbită
fac să-’şi iubească neamul, se voiască a lui încetăţeni această carte, a-i face locul ce i-Se şi scrisă. Biblia ne va aduce şi în privinţa
mărire si să meargă înainte cu suflet cald şi cuvine în sufletul poporului. Numai după asta la calea cea bună.
Şi dacă în felui acesta biblia îşi va face
cu minte luminată), Nici certuri înjositoare, biblie, are rost cetirea altor cărţi de credinţă.
intrarea sărbătorească în lăcaşul fiecărui Ro­
nici alte pătate sufleteşti nu-’i împedecă. Astăzi, când preţurile' băneşti ale căr­
mân până la cea din urmă hurubă,---- să
Acum este adevărat, că una este slujba ţilor sunt atât de mici faţă de trecut, biblia
ştiţi că be-am înfipt steagul biruinţei vecînice
bisericească la Nemţi şi alta la noi, creştinii se poate cumpăra şi de câtră. cel mai obij-
pe cetatea neamului nostru.
ortodoxi. In biserica noastră se ceteşte şi se duit ţăran. In ori-ce piaţă de Cărţi o găseşti
II . C h endi
cântă mai mult din biblie ca în alte biserici. şi în limba noastră, dacă nu altfel, cel puţin