Page 1 - Bunul_Econom_1900_15
P. 1
Anul I Orăştie, 8/21 Aprilie 1900 Nr. 15
ABONAMENTE: ORGANUL INSERŢIUNI:
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu pr eţ ur i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentm R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele fi inserţiunile se plătesc înainte.
D e l a R e u n i u n e Grapă fi ghilău. 1200 ascultători economi în cele 7 lo
curi, împărţind sfaturi în ale economiei
Reuniunea ’şi-a procurat folositoarele
„Reuniunea econom ică din O răştie" mai ales în punctele care le ştia că
unelte grapa de lanţ (pentru muşchiu) şi
îm parte In anul de faţă 1 9 0 0 în tre m em bri sunt partea mai slabă a economilor
gkilăul de fănaţe, cari fac să se aproape du
sei urm ătoarele prem ii: noştri;
plice roada fenaţului peste care am trecut cu ele,
I. 2. ajutor la procurarea de seminţe
(mai ales dacă pân’aci nu s’au grăpat). Mem
Doue premii de 10 coroane în aur pen agricole, mai ales trifoiu, luţernă şi napi
tru acei membri ai Reuniunii, cari vor do brii din Orăştie ai Reuniunii le*au folosit în i de nutreţ, s’a dat membrilor Reuniunii,
vedi că au pus de nou în primăvara de faţă săptămâna trecută ear' în săptămâna de faţă
făcendu-le cu putinţă se capete cât de
cel puţin 30 de altoi în grădinile lor. să dau 2 zile membrilor din Turdaş, apoi
11. de aiurea. Doritorii de a Ie folosi, să se în mulţi sămenţa, şi mai lesne decum o
puteau căpăt în vre-o prăvălie: trifoiu
Un premiu de 10 coroane în aur, pen ştiinţeze la economul Reuniunii Const. Baicu,
tru acea şcoală de pomi, respective pentru înv. dir. în Orăştie. numai cu 50 cr. kila, când trifoiul bun
acel membru al Reuniunii, care va dovedi a fost cel mai ieftin cu 80 cr. şi până
m ai mult spor în primăvara aceasta în o la 1 fl. kila. Stăruinţele Reuniunii şi
asemenea scoală. uşurarea la preţ au avut de urmare, că
Cinci premii de câte 20 coroane pen Christos a înviiat! 108 membri ai ei şi mai mulţi abonaţi
1 1 1
ai foii noastre, cărora s’a dat şi lor cât
tru acei membri ai Reuniunii, — de aproape
membrilor ajutători, şi-au procurat dela
sau de departe — cari vor dovedi că şi-au
cumperat în anul acesta câte o viţeluşâ de Credem că salutul cel mai potrivit noi semenţa preţioasei plante trifoiu,
prăsită de soiu curat Pinzyau sau Rern. parte luţernă şi napi. Ear’ pentru-ca
cu care putem păşi pe pragurile ceti
se poată da aceste seminţe aşa ieftin,
torilor noştri la aceste zile de mari
Aducere de vite JPin%gau. prăznuiri, este, se le dăm în câteva cu- | Reuniunea a jertfit din al seu, singur
din câte ne-am pus de gând se facem j
In şedinţa sa pe Aprilie, comitetul Reu vinte samă, despre ce am putut face j la cele 8 măji metrice de trifoiu ce a
niunii noastre a discutat şi treaba aducerii împărţit, peste 120 fl. (240 cor.). Dar’
scopul se va ajunge. Oamenii vor ve
pentru membrii Reuniunii, a unui transport cu noua Reuniune economică dela Oră
dea şi cei cari pân’acum n’au cunoscut-o,
de vite de Ptnsgau şi Bem, din locuri unde ştie, şi cu această foaie a ei.
că ce plantă bună e trifoiul, o vor cul
se află soiu curat. înţelegerea a mers într’acolo, Gândirile asupra Mântuirii neamu
tiva tot mai mult, le va merge prin
ca să nu se aducă vitele din chiar Şviţera, lui omenesc prin Inviierea pe care o
asta mai bine şi noi ne vom bucura
căci calea lungă şi schimbarea de climă cu prăznuim, ne trezesc, lumină din lumină,
văzând înaintarea lor în bunăstare!
prind în sine primejdia de pagubă cu unele gândiri şi asupra înviierii şi mântuirii
din ele, ci, fiindcă să află si în ţară la noi lo economice a poporului nostru românesc 3. întemeind foaia aceasta „ Bunul
curi unde să cultivă în număr mare soiu din această patrie, înviiere şi mântuire Economi‘ Reuniunea face şi prin ea preţi
curat de aceste vite, se se aducă de aci, şi ce va trebui se urmeze cât mai curend oase servicii, membrilor ca şi nemem
anume din locuri mai muntoase, ca venind dacă e să nu fie prea târziu! brilor, de aproape şi de departe, îm-
ele în Ardeal, clima să nu le facă nici un rău. Reuniunea economică dela Orăştie, părţindu-le săptămână de săptămână se
Comitetul a şi scris în mai multe părţi încât îi slujesc puterile şi în cercul seu, minţe sufleteşti, sfaturi binevoitoare în
pentru a vedea cu ce preţ şi în ce condiţii să ţinta aceasta şi-a pus-o înainte, şi în purtarea economiei, îndemnuri la cru
pot căpăta viţeluşe curate, sănătoase, şi tău- scurta ei vieaţă de până acum a în ţare, poveţe felurite, răspunsuri Ia în
renci voinici. cercat ce a putut, ca se facă un înce trebări de-ale cetitorilor, ştiri de toate
put de aventare economică, sau unde
Reuniunea va face ca vitele să poată începutul l’a găsit, acolo să grăbească j ce pot interesa pe un econom. Preţuind
fi plătite şi pe rend, în rate, • ca şi membrii bunele noastre dorinţe, poporul ne-a
sei mai sărăcuţi, se-’şi poată aduce şi prăsi repedea ei desvoltare. Şi cu trei fe- | îmbărbătat prin abonarea foii, şi anume
nobilul şi preţiosul soiu de animale. Hotărîri luri de mijloace a plănuit se lucreze I mai ales cărturarii dela sate, economi,
definitive se vor lua după primirea informa- (vezi programul ei de muncă publicat preoţi şi învăţători.
ţiunilor, şi se va aduce de cu vreme la în Nr. 1 al acestei foi): 4. Inţelegendu-i-se destul de bine
cunoştinţă, pentru a se putea înştiinţa oamenii. prin prelegeri economice, scopurile, a aflat Reuniunea şi sprigin
prin ajuturarea oamenilor la pro mulţumitor: ea are azi 257 membri (fun
Şi până atunci comitetul primeşte bucu
curarea de seminţe economice aievea datori, pe vieaţă, ordinari şi ajutători),
ros ori-ce păreri asupra acestui lucru, venite
bune, spre a-’şi mări foloasele din pă dela cari au curs pân’acum în fondul
dela membri interesaţi ai Reuniuni.
mânturile lo r; şi Reuniunii 1246 cor.
..Biblioteca „Bunul Econom prin înfiinţarea unei fo i economice, Avend spriginul acesta, Reuniunea,
In aceeaşi şedinţă s’a hotărît, ca Reu foaia aceasta. afară de cele înşirate, a pus prem ii
niunea să scoaţă în cărticele deosebite, reti 1. Prelegeri economice a ţinut în pentru economii cari vor cultiva mai cu
părite din „Bunul Econom'1, lucrările economice lunile de iarnă 7 (în Orăştie, Balomir, dinadins pomi nobili, eari îşi vor îmbu
mai mari şi mai vrednice. Vor forma o bi Romoşel, Şibot, Vinerea, Balşa şi Tur nătăţii soiul de vite procurându-’şi vite
bliotecă pentru poporul econom, şi ieftină, daş), ascultate fiecare de câte 100— 300 curate de soiurile renumite Pinzgau
sub numele de ..Biblioteca Bunului Econom.“. ţerani şi inteligenţi, avend de toţi ca Ia şi Bern. .
