Page 3 - Bunul_Econom_1900_15
P. 3

Nr.  15                                            BUNUL  ECONOM                                                      Pag-  3


         ţei  şi  mai  cu  seamă  la  sămănatul  şi   cât  mai  adese-ori  ud  de  animale.  Tot   tocmai  se  easă  în  primăvară:  însem­
         săpatul  cu  maşina,  cari  înlesnesc  foarte   la  săptămână  năsipul  să scormoneşte  şi   nează  a  face  risipă  in  averea  ce  ’ţi-a
         mult  munca  plugarului  şi-’i  împuţinează   să  amestecă  bine.   Dacă  din  când  în   dat’o  D-zeu!  Numai  hrana  dată  vitelor
         nespus  cheltuelele.  Tocmai  de  aceea  e   când  se  presară  peste  grămadă  şi  făină  peste  neapărata  lo r  trebuinţă  de  între­
         de  dorit,  ca  se  şe  introducă  cu  un   de  ghips,  se  face  treabă  şi  mai  bună.   ţinere,  îţi  aduce fo lo s !
         cias  mai  curând  şi  astfel  de  maşini  în   La  o  lună,  năsipul  pregătit  în  chipul   O  pildă  ne  va  lămuri :
         economia  plugarului  român.               acesta  să  cară  şi  să  împrăştie  de-opo-
              Vom  zice  câteva  cuvinte  despre    trivă  —  în  grosime  de  1— 2  degete  —       Luăm  un  bou, se zicem  de  3  măji
         cucuruz  ca  nutreţ  verde  pe  sama  ani­  pe  fânaţele  năpădite  de  muşchiu.  Nesi­  m.  de  greu,  şi-’i  dăm  pe  zi  5  chlgrm.
         malelor  de  casă.   Şi  stăruim  asupra   pul  înăduşeşte  muşchiul,  ear’  udul  în-   de fen ;—• (cam atât  îi trebue să trăeascăj.
        acestui  lucru  din  două  eause.   întâia:   graşe  ierburile,  făcendu-le  se  crească   In  decurs  de-o  jumătate  de  an  boul
         pentru-că  cucuruzul  în  grăunţe  de  obi-   cu  îmbelşugare.                  S .    mănâncă  un  car  bun  de  fân,  (preţ  de
        ceiu  se  plăteşte  slab,  aşa  că  nu,  face                                           36  cor.).  Boul  astfel  hrănit,  dar’  numai
         prea  bună  economie  plugarul,  care  cul-                                            nepus  la  muncă,  îşi  ţine  carea,  dar’  nu
        tivează  cucuruz  mai  mult  decât  îi  tre­       După  comasare.                      sporeşte  la  greutate şi  prin  urmare  nici
        bue  la  casă.   A   doua:  pentru-că  azi                                              în  preţ.  Şi  noi  am  perdut  astfel  1  car
        toată  lumea  îşi  are  privirea  aţintită  în           ■   ,  (Urmare.)               de  fân.
        altă  parte,  anume  spre  economia  vite-                                                   Să-i  dăm  acum  acestui  bou  de
                                                                   II.  Gunoiul.
        telor  şi în  urmare  şi  spre  prăsirea  plan­                                         două-ori  atâta  nutreţ.   Cu  un  car  să
                                                         Materiile  din  cari  se hrănesc  plan­
        telor  de  nutreţ,  între  cari  cucuruzul  e                                           întreţine,  cu  al  doilea  sporeşte în  greu­
                                                    tele  şă  găsesc  parte în  aer,  parte  mare
        de  osebită  însemnătate.                                                               tate  aşa  fel,  că,  la  o  jumătate  de  an
                                                    în  pământ.  Prin  recolta  (culegerea)  plan­
              Ştim  cât  de  cu  plăcere  mănâncă                                               boul  preţueşte  cu  J2  cor.  mai  mult.
                                                    telor  agricole,  noi  tragem  pământului
        vitele  cucuruzul  verde,  ştim  că el  creşte                                          Atât  am  şi  cheltuit.  Va  şă  zică;  riam
                                                    materiile  nutritoare.  Şi  dacă  urmăm  a
        înalt,  şi  e  foarte  spornic.  Apoi  să  des-                                         dobândit  nimic,  dar  nici  n’am  păgubit
                                                    lua  an  ca  an  rod  de  pe  pământ  fără
        voaltă  în  grabă,  şi  în  urmare  e  vred­                                           nimic.
                                                    să  ne  mai  gândim  a-’i  înapoia  acestuia
        nic  de  cea  mai  mare  luare  aminte.                                                      Ear’  de-i  vom  da noi aceluiaşi  bou
                                                    materiile  de  hrană,  îl  vom  aduce  mâi
              Spre  acest  sfîrşit  cucuruzul  se  sa-                                         de  trei-ori  atâta  nutreţ,  aşa  ca  să-l
                                                    curând  s’au  mai  târziu  la  sleire  şi  în
        mănă  des,  cam  9  ferdele  pe  un  juger,                                             poată  mistui  şi  preface  în  carne  şi gră­
                                                    neputinţă  de  a  mai  rodi.
        şi  pământul  trebue  lucrat  ca  de  obi-                                             sime,  boul  va  spori  în  greutate  la  o
                                                         Materiile   detrase   pământului  în
        ceiu  pe  sama  cucuruzului.  Gând  acesta                                             jumătate  de  an  cu  de  2  ori  72  cor.;
                                                    formă  de  recolte,  i-le  înapoiem  în  mare
        a  ajuns  la  înălţime  de  o  palmă,  se                                              face  144  cor.  Am   cheltuit  însă  numai
                                                    parte  prin  gunoire.   Gunoirea  atârnă
        grapă.  îndată  după  înflorire  se  coseşte,                                           108  cor.,  prin  urmare  am  făcut  acum
                                                    dela  bogăţia  firească  a  pământului  şi
        dându-să  vitelor  ca  nutreţ  verde.  Din                                             o  dobândă  de  j6   cor,
                                                    dela  recoltele  anuale.   Cu  cât  bogăţia
        pricina,  că  el  nu  se  poate  resbi  cu  us­
                                                    firească  a  pământului  e  mai  mare,  cu      Nutrirea  îmbelşugată  ne  aduce însă
        catul,  nu  se  păstrează  pentru  earnă.
                                                    atât  îi  trebue  pământului  mai  puţin gu-  , şi  alte  foloase.  Cu  cât  ţinem  vitele  m ai
        De  pe  un  jugăr  sg  pot  lua  T80— 280
                                                    noiu,  şi  eareşi,  cu  cât  recoltele  anului   bine,  cu  atât  ne  produc  m ai  mult  şi
        măji  metrice.
                                                    au  fost  mai  bune,  cu  atât  slăbind  mai   măi  bun  gunoiu,  de  care  eată  ce  lipsă
             Pentru-ca  plugarul  se  aibă neîntre­
                                                    tare  'pământul,   trebue   acestuia  mai   mare  avem.  Şi  la  sporirea  şi  îmbunătă­
        rupt  nutreţ  verde,  trebue  se  samene
                                                    mult  gunoiu.                              ţirea  acestuia  să  ne  gândim  cu  tot
        din  doue  în  doue  săptămâni  câte  o
                                                         In  pământurile noastre  de  bunătate   dinadinsul.  Căci  el  e  stâlpul  economiei.
        bucată  de  loc  cu  cucuruz.
                                                    mijlocie,  s’a  făcut  socoteala,  că  ne  tre-   Vom  arăta  ce  e  de  făcut  ca  să  putem
             Cercaţi  şi  nu  vă  veţi  căi.
                                                    bueşte  de  un  juger  pe  an  cam  10 cară   ţinea  şi  vite  multe,  şi  de  preţ,  şi  să
              Stârpi'rea  muşchiului'  di'n  fenaţe.  de  gunoiu de grajd  (6— 7  măji  metrice).   avem  şi  gunoiu  mult,  ca  să ne  rodească
             Muşchiul  este  un  mare  duşman       Gunoind  pentru  2— 3  ani  d’odatâ,  vom   ţarinele 1
        —   duşman  de  moarte — -  al ierburilor.   da  la  jugăr  de  2— 3  Ori  10  cară.     (Va  urma.)                L   B l AGA
        E l  se  încuibează  mai  cu  seamă  în  fe-     In  urma  acestei  socoteli,  pentru  o
                                                    moşioară  de  9  jugăre  arătură,  de  care
        naţele  bântuite  de  uscăciune  sau  de
        apă,  şi  peste  tot  în  cele  sărăcăcioase   vorbim,  (1  jug.  zicem  că se  îmbracă  în         P O M Â R I T
        dela  fire  şi  ne  gunoite.                căi,/împrejmuiri, viie s.  a. — ) ne trebuesc
             împotriva  acestui  duşman  trebue     pe  an  vr’o  80  de  cară  de  gunoiu.      Calendar,
        pornită  luptă  cât  de  crâncenă  şi  cât       De unde se luăm atâta gunoiu?  Fără     îngrăşaţi  cu gunoiu  putred şi  scor­
        de  timpuriu.  Acum  în  Aprilie  -—  dacă   îndoeală  dela  vite,  cari  ne  sunt  de  ne­  moniţi  pământul  dintre  pomi,  mai
        mai  înainte  s’ar  fi  întrelăsat  —   fâna-   apărată  trebuinţă în gospodăria  noastră.   ales  dintre  pomii  tineri,
        ţele  năpădite  de  muşchiu,  trebue  gră-   Vre-o  patru  vaci  s’au  alte  vite  mari,   îndepărtaţi  scoarţa  moartă  de  pe
                                                                                               trunchiuri,  curăţiţi  crengile  uscate  şi
        pate bărbăteşte, cruciş-curmezis,  cu grapa   câţiva  viţei  şi  porci,  laolată  în  greutate
                                                                                               de  prisos,  şi  strîngeţi  omidele.
        de  muşchiu,  care  scormoneşte  pămân-     cam  de  20  maji  m.  —   ne  vor  da  gu­  Sădiţi  pădureţi  aduşi  din  pădure
        tul  şi   smulge  o  mare     parte   din   noiul  trebuitor.                          sau  de  aiurea,  cum  şi  altoii  cumpă­
        muşchiu.  Unde  apa  stă  baltă  trebue fă­      Deocamdată  am  întrat în  comasare   raţi.  Udaţi  cât mai  adesea  pomii stră-
        cute  canale  de  scurgere,  ear’  unde    în  comasare cu vitele pe cari  le-am avut   plântaţi.
                                                                                                 Altoiţi  sara  şi  dimineaţa  pe  ră­
        iarba  de  obiceiu  sufere  din  pricina  us­  în  economia  de  3  câmpuri,  cu  păşunat
                                                                                               coare,  sau  peste  zi  când  cerul  este
        căciunii, trebue luate— după  putinţă —    comun  s’au  comunal,  în  deobşte  vite    înourat,  şi  nu  în  arşiţa  soarelui  sau
        măsuri  pentru  udat.   Peste  toate  însă   de  soiu  prost  şi  rău  hrănite.  Şi  nu  ne   pe  vânt.
        este  gunoiul.  Unde  acesta  nu  lipseşte,   dă  mâna  se  schimbăm  numai  decât       Proptiţi  şi  legaţi  pomii  tineri  de
        nici  iarba  nu  e  năpăstuită de  muşchiu.  soiul  şi  numărul  vitelor.  Putem  înse,  şi   pari  puternici  şi  înţepeniţi  cât  mai
                                                                                               bine.
             Unii  au  făcut  încercări  reuşite  cu   asta  e  neapărat  de  lipsă,  s i  le  nutrim
        nesip  şi  urină  de  animale,  care  Ia  noi   mai  bine.   A   ţinea  vitele  peste  vară
        nu  e  de  loc  sau  numai  foarte  puţin   cu  ce-’şi  pot  ele câştigă în  câmp  -—  ce   Boalele  pom ilor  şi  vindecarea  lo r.
       preţuită.  Eată  cum.  Se  face  o  grămadă   în  comasare  nici  n’ar  mai  merge,  —   şi   Pomii  sunt  supuşi  la  o  mulţime
       mare  de  nesip.  Peste  acesta  se  toarnă  a  le  da  peste  iarnă  numai  atât  cât  de  boale,  a  căror  vindecare  trebue  în-
   1   2   3   4   5   6   7   8