Page 2 - Bunul_Econom_1900_15
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  ECONOM                                                 Nr.  15

             Şi  altele,  şi  altele,  despre  cari am      I.  Şcoale  superioare.            nita  luare  aminte  acestei  stări  de  lu­
       pomenit  şi  vom  pomeni  încă în  această       Şcoale  înalte  pentru  indusrie  sunt   cruri,  nici  industrieşii  noştri  m ai  vechi
       foaie.                                      în  ţară  la  noi  3  şi  anume  şcoala  su­  şi  cu  prindere  de  mână nu-’şi  fac  dato-
          ,  Prin  toate  acestea  noi  credem  că   perioară  industrială  în  Budapesta, şcoala   rinţa,  ce-li  s’ar  recere!
       vom.  ajuta  cu  de-a  binele  la  învierea   de  arte-industriale  în  Budapesta,  şi  cea
                                                                                                  V.  Şcoale  pentru  ucenicii  dela
       şi  mântuirea  poporului  nostru  in  ale   din  Kassa.                                                 meserii.
       economiei,  la  înflorirea  bunei  lui  stări,   La  aceste  şcoale  au  fost  aplicaţi      Mai  îmbucurătoare  sunt  datele,  ce
       după  care  şi  prin  care  apoi,  urma-va   în  anul  1898  cu  totul  52  profesori  spe­
                                                                                               le  avem  cu  privire  la  cele  379  şcoale
       negreşit  şi  cu  mult  mai  uşor,  şi  mân­  ciali,  ear’  numărul  elevilor  au  fost  450,   de  felul  acesta,  pentru-că  din  acelea
       tuirea  şi  învierea  lui  în  alte  privinţe,   dintre  cari  nici  unul  Român /      vedem  că  în  anul  i 8g8  acestea  şcoale
       culturale,  de  neam,  de  toate.                Va  se  zică  pentru  industria  mâi   au  fost  cercetate  de  3040  de  ucenici  Ro­
            Gândindu-ne  şi  în  aceste  zile  ale   înaltă,  nu  să  pregăteşte  nici  un  tîner   mâni,  un  număr  destul  de însemnat  in­
       învierii  şî  Mântuirii  neamului  omenesc,   Român  în  Ungaria.                       tre  împrejurările noastre  şi  în  asemănare
       la  aceasta  înviere  şi  mântuire  a  neamu­                                           cu  trecutul.
                                                   11.  Şcoale speciale pentru industriaşi
       lui românesc,  munci-vom din  tot  sufletul                                                  Ce  învăţături  putem  trage    din
                                                   sunt:  şcoala
       pentru  întărirea  lui  economică  pe  căile                                            toate  acestea?   Fiindcă  noi  Românii
                                                        1.  Pentru  desemnul  industrial  în
       pe  cari  am  pornit şi  pe  altele  nouă  în­                                          în  curând  nu  putem  avea  asemenea
                                                   Budapesta;
       că,  şi  cu  această  hotărîre  scumpă  în  su­                                         şcoale  şi  aşezăminte  româneşti,  indus­
                                                        2.  Pentru  vase  de  lu t  în  Ungaria
       flet,  veseli  zicem  iubiţilor  noştri  cetitori                                       triaşii  noştri  mai  cu  prindere  şi  mai  lu­
                                                   şi  Szekely-Udvarhely;
       întâiul  nostru :                                                                       minaţi,  reuniunile  economice  şi  cele  de
                                                        3.  Pentru  cioplitul  şi  frolcilul  de
             Christos  a  înviat!                                                              meseriaşi,  asociaţiunile  noastre  culturale
                                                   pcatră  în  Zlagna;
                                                                                               si  foile  noastre  româneşti,  să  stărue  cu
                                                                                                                       )  /
                                                                                               5
                                                        4.  Pentru  industria  de  lemn  şi
                                                                                               tot  de-adinsul  şi  cu  tot  prilejul,  ca  in ­
                                                   peahă  în  Braşov;
                    M e s e r i i                                                              dustriaşii şi meseriaşii noştri să cerceteze
                                                        5.  Pentru ţesut Kesmârk şi Cisnâdie;
                                                                                               în  număr  tot  mai  mare  şcoalele  de  fe ­
                                                        6.  Pentru ferărie în  Golniczbânya;
                      Şcoale                            7.  Pentru  lemnărit  şi  lucruri  de   lu l  acesta,  pentru-că  numai  astfel  se  va
                                                                                               putea  alege  din  ei  măestri  eu cunoştinţe
        pentru  industriaşi  şi  meseriaşi.        metal în Cluj, Vâsârhely,  Arad, Seghedin;
                                                        8.  Pentru  lemnărit  în  Homona  şi   mai  înalte  cari  să poată  apoi  sta faţă cu
                                                                                               măestri  buni  străini eşiţi  din  acele  şcdale,
            In  numeral  12  din „BunulEconom "  Uj-Peşt;
       am  arătat  care  sunt  şcoalele  economice      9.  Pentru  pelărit  şi  păpucari  în   atrăgând  lume  şi  avere  pe  partea  lor!
       din  ţeara  noastră,  câţi  Români  le  cer­  Sibiiu;                                        Ear’  autorităţile  noastre  bisericeşti
       cetează  şi  care  trebue  se  fie  ţinta  şi    .10.  Pentru   ciasornicari  în   Bu­  să  nu  lipsească  apoi  a  se  în g riji  mai
       ţinuta  Românilor  în ce  priveşte  şcoalele   dapesta;   ,                             mult  şi  mai  bine  ca  până  acuma,
       şi  aşezămintele  economice  acestea  şi         11.  Pentru  atelierul  mechanic  în   ca  tinerii  industriaşi  şi  meseriaşi  să  fie
       peste  tot.                                 Budapesta;                                  provăzuţrcu  creştereq  religioasă  moraţă
            De  astă-dată  vom  arăta  felul  şi        12,  Pentru  lucruri de  mână  feme-   de  lipsă,  să  fie  crescuţi  în  iubire  de
       numărul  şcoalelor  şi  aşezămintelor,  în­  eşti   în  Budapesta,   Cluj,  Şzepsi-Szt.-   neam  şi de  biserică, pentru-că fiind  aceşti
       tocmite  in  Ungaria  anume  pentru  in­    Gyorgy,   Seghedin,    Vâsârhely,   Arad,   tineri  în  atingere  tot  cu  străini,  prea
       dustriaşi  şi  meseriaşi,  şi  numeral  -Ro­  Oradea-mare  şi  Miskolcz;                uşor  pot  rătăci  pe  căi  greşite!
       mânilor  aflaţi  la  acelea,  —   pentru-că
                                                       I I I .  Şcoale pentru  meseriaşi.                               Dr.  I.  Mihu
       numai  cunoscând  bine  aceste  lucruri,
                                                        1.  Pentru dantele în Kormdczbânya;
       ne  vom  putea  face  seamă  dreaptă  cu
                                                        2.  Pentru împletit de corfe în Bekes,
       starea  noastră  economică în  ziua  de  azi
                                                   Nyitra-Rudno  şi  Tokaj;
       şi  cu  viitorul  ce  ne  aşteaptă.     '                                                         A gricultură
                                                        3.  Pentru  jucăree  la  copii  în  Bu­
            Poporul fără industrieşi  şi  meserieşi
                                                   dapesta ;       '
       harnici  de  ai  sei,  este  osândit  a  da  o                                            Calendar.  \
                                                        4.  Pentru  ţesut  în  Kassa  şi  Po-
       parte  însemnată  a  muncei  sale  în  mâni
                                                   zsony;                                        Ga să dobândiţi  cuCuruz  aevea  fru­
       străine,  preţul  însemnat,  ce-’l  dă  pentru                                          mos,  alegeţi  de  prăsilă  fruntea  tulei-
                                                        9.  Pentru  fu n ă rit  şi  împletit  în
       lucrurile  trebuincioase,  merge  în  punga                                             lor  înzestraţi  cu boabe  (boane)  toarte
                                                   Selymeczbânya  şi  Koszeg;
       străinului.  Dacă  voim,  ca  oamenii  noş­                                             mari  şi  îndeplin  desvoltate."  Nu  să-
       tri  încă  să  ajungă  la  stare  mai  bună,   IV .  Cursuri pentru  meseriaşi.         mănaţi  cucuruz  cumpărat  dela  ori-şi-
                                                                                               cine,  nici  nu  sămănaţi  cucuruz  mai
       trebue  îndemnaţi  se  crească  şi  indus­       1.  Pentru  lăcătari în  Kismârton;
                                                                                               vechia  de  doi  ani.   Nu  amânaţi  să-
       triaşi  şi  meseriaşi  din  sinul  lor.          2.  Pentru  maşinişti  în  Budapesta,   mănatul  cucuruzului  până  într’un  târ­
            In  zilele noastre însă, nu  mai  ajunge   Cluj  şi  Pccs;                         ziu,  şi îngrăşaţi  cât  mai  bine  pămân­
       să înveţi  un meşteşug  oare-care,  delă cu­     3.  Pentru  zidari  (curs  de  iarnă)   tul  în Icare-'l  sămănaţi  întrupaţi  gu­
       tare  măestru, pentru-că  astăzi  fă ră   hăr­  în  Budapesta  şi  Kassa;               noiul  de  cal  pământurilor  reci  şi
                                                                                               cleioase,  ear’  gunoiul  de  boi,  vaci  şi
       nicie  deosebită  şi  fără  învăţătură  mai      4.  '  Pentru  electrotechnici  în  Cluj ;  rîmători,  pământului  cald  şi  pufâios.
       înaltă,  n u -i  chip  a  da  nainte.  Fără  în­  Aceste   şcoale   speciale  au  fost    Nu  uita  se  risipi  muşinoaiele  din
       văţătura  de  lipsă,  o  poţi  duce  defpe  o   cercetate  în  anul  1898  de  3713  învă­  fânaţe,  cum  şi  mărăcinii,  tufele,  pe-
       zi  pe  alta,  , treabă  mare  însă  n’o  să   ţăcei,  dintre  cari  abia  aflăm 16  Români,   trile  ş.  a.
       poţi  face.                                 şi anume la şcoala pentru  vasele  de  lut  1,
            Industriaşii  şi  meseriaşii  noştri  tre­  la  şcoala  pentru  cioplitul  şi  poleitul  de   Cucuruzul  ca  nutreţ  verde.
       bue  deci  se  cerceteze  şcoalele,  întocmite   peatră  în  Zlagna  4,  la  şcoala  pentru   Nu  vom  tracta  la  acest  loc  des­
       anume  după  trebuinţele  lor,  căci  numai   lucru  de  lemn  şi  metal  din  Arad  1,   pre  cum  e  a  să  cultiva  cucuruzul  me­
       acolo  pot  câştiga cunoştinţele  mai  înalte   şi  la  şcoalele  pentru  lucra  de  mână   nit  pentru  hrana  omului.   Meşteşugul
       de  cari  au  lipsă  în  vieaţâ şi  numai  ast­  femeesc  5.                            acesta  e  îndeobşte  cunoscut.   Ajunge
       fel  vor  putea  da  pept  cu  concurenţa,       Acest  număr  peste  măsură  mic,      să  spunem,  că  poate  n’ar  fi  de  pri­
       (întrecerea   între  sine)   ce  domneşte   ne  dovedeşte,  că  nici  corporaţia nfle  în­  sos  dacă  am  atrage  luarea  aminte  a
       astăzi.                                     dreptăţite  a  da  stipendii  nu  dau  cuve­  cetitorilor  cu  privire  la  alegerea  semin­
   1   2   3   4   5   6   7