Page 6 - Bunul_Econom_1900_15
P. 6

Pag.  6   _______________  '                        BUNUL  ECONOM                                        %        ;   Nr.  15

         şi  până  dimineaţa  cară  în  coşniţa  din   dela  10  lei  (4  fl.)  în  sas!  Şi  totuşi  ele  au   grânele  americane,  australiene  şi  europene.
         sus  toată  mierea  ce  s’ar  fi  aflând.  îm­  m ii  de  abonenţi  fiecare.  In  » Amicul  Progre­  In  Europa două  grâne  sunt mai  bune:  cel din
                                                     sului  Român*  (Nr.  2,  mai  nou)  scrie  un  ce­
         preună  cu  mierea  trec  din  sus  şi  albi­                                          Ungaria  şi România,  dar’ şi între  acestea  două
                                                     titor  al  foii,  între  altele:
         nele  fără  matcă;  astfel  stupul este  îm­                                           cel  din  România  e  mai  bun!
                                                          »...nu-’mi  pot  închipui,  cum  să  face  ca
         preunat  şi  dimineaţa  se  poate  aşeza  la   din  40.000  gospodari  români  ce-’mi  pot  în­
         loc,  ear’  coşniţa  fără  albine  se  înlătură.  chipui  a  fi  în  Ţară  cu  ştiinţă  de  carte  mai   Cei-ce  s’ar  fi  gândit  ori  s’ar  fi  hotărît
                                                                                                să  se  apuce  de  cultivarea  napilor  de  săhar,
              In  coşniţele  de  scândură  treaba    înaintată,  să  nu aveţi decât jo o o  de abonaţii..."
                                                                                                vor afla  doar’  în  numărul nostru viitor părerea
         merge  mai  uşor  şi  mai  sigur.   Fagurii      Foaia  numită  apare  numai  odată  pe   unui  profesor  neamţ  dela şcoala de  economie
         şi  albinele  din  coşniţa  fără  matcă  le   lună  şi  costă  15  lei  (7  fl.)  şi  totuşi  are  joo o    din  Ovar,  dl  Hentsch,  care  arată  că  rotaţiu-
                                                     de  abonaţi,  şi  cetitorul  său  să  miră  că  are
         scoatem  rînd  pe  rînd  şi  le  aşezăm  în                                            nea  plantelor  în  economie,  aşa  ca  o  parte  a
                                                     » numai*  aţâţa!  Ce  ar  zice  acest  cetitor  des­
         despărţământul  de  miere  al  stupului  cu   pre  noi,  care  avem  o  singură  foaie  econo­  bucatelor  sau  ierburilor  să  fie  înlocuite  cu
         care  voim  se-’l  împreunăm,    după-ce    mică,  scoasă  odată  la  săptămână  şi  dată  cu   cultură  de  napi  de  zăhar,  este  cu  mult  mai
                                                                                                răsplătitoare  decât  o  altă  rânduire  a  acelor
         mai  întâiu  am  pus pe  gratia  poliţei  sîtă   abia  2  fl.  şi  ar  şti  că  nare  nici  a  treia  din   plante.  Vom da părerea  dlui Hentsch  ca  adaus
         de  sîrmă  ca  albinele  să nu  poată  trece   numărul  acela  de  abonaţi?            la  numărul  nostru  obicinuit.
                                                          Da,  altfel  e  pe  aiurea  ca  pe  la  noi.
         deocamdată  unele  la  altele.   După  2
                                                     Altfel  preţuesc  aiurea  cărţile  şi  foile  econo­
         zile  şi  2  nopţi  sîta  de  sîrmă  se  scoate   mice,  şi  de-aceea  le  si  merge  mai  bine  eco­  Nădejdea sămănăturilor în lume.
         şi  stupii  remân  împreunaţi.             nomilor.                                    In  luna  lui  Februarie  a.  c  nădejdea  sămenă-
                                                                                                turilor  peste  tot,  era  în  următoarele  ţeri  mai
                              '   R omul  Simu.                                                 bogate  în  cereale,  următoarea:  In  Francia  în-
                                                          Preoţii  gr.-or.  români  sunt  în  ajun  de
                                                                                                doelnică,  de  ’i-o  umbla  timp  bun,  poate  eşî
                                                    a-’şi  primi  întregirile  salarelor  dela  stat.  Mi­
                                                                                                roada  bună,  de  nu,  apoi  după-cum  erau  în
                                                    nistrul  a  pus  la  disposiţia  consistorielor  o   luna  asta,  poate  eşî  slabă  de  tot;  în  Statele
              Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
                                                    parte a  sumei  de  întregire, care  să va  împărţi   Unite  (America)  peste  tot  bună;  în  Rusia  în-
                                                    îndată  ce  lâsiunile  vor fi  gata  şi  dela consitor   doefnică;  în  Anglia  bună;  în  România  bună;,
              Timpul  peste tot în ţară era  la începutul                                       în  Indii,  unde  altă-dată  să  producea  aşa  de
                                                    şi  aşternute  la  guvern.
         acestei  săptămâni  răcoros  şi  ploios.  Plângeri                                     mult,  e  foamete;  în  Austro-Ungaria  nădejde
         că  ar fi sticat  sămănăturilor,  nu  s’au  dat.  T o ­                                bună; în Italia bună; în Germania  mari  temeri
                                                         La premiile  puse  de Reuniunea        de  pagube;  în  Spania  bună.
         tuşi  sămănăturile  au  lipsă  de  un  timp  bun   noastră  economică,  s’au  înştiinţat  până
                                                                                                     In  anul  trecut  pe  vremea  asta  starea
         statornic,  care  să  dee  nainte  cu  bine.  acum:                                    sămănăturilor  era socotită în  toate  ţările  bună. .
                                                         Dl  Ioan  Fleşeriti înv. în Romos,  cu  gră­
                                                    dina  de  pomi  din  comuna  Romos,  pusă  sub
              In  comitatul  nostrU  sămănăturile  stau                                              Intre  Englezi  şi  Suri  să  va  da în
                                                    îngrijirea  şi  conducerea  d-sale,  —  ear’  dl
         bine,  pe  multe  locuri  sunt  chiar  frumoase,                                       curând  lupta  hotăritoare.   Generalul  englez;
                                                    Constantin  T,  Viorel  din  Şibot,  la  premiul
         ovăsul  s’a  sămănat  şi  să  începe  sămănatul   pentru  punerea  de  altoi,  punândU-’şi  d-sa  de   Roberts  e  hotărît  să  pornească  zilele  astea
         cucuruzului.                               nou  mai  mult  de  50  în  primăvara  asta.  cu  80.000  asupra  alor  35— 40.000  de  Buri,
                                                         Grădinile  vor fi cercetate  de  oameni  de   Lupta  va  fi  crâncenă.  Vom  da  ştiri  şi  ame-
           Un  început  bun.                        încredere  ai  Reuniunii,., şi  premiile se  vor  îm­  nnnte  despre  ea.
                                                    părţi  sărbătoreşte  în  adunarea  generală  din
              Despărţământul  X X V .  de  Murtş-Lu­  toamnă,  a  Reuniunii.
         do ş  al  Asociaţiunii  a  făcut  un  fericit  început                                      Producţiunea  meseriaşilor  noştri.   Eată
         de  a  servi  scopurile  de  răspândire  a  litera­                                    programa  represenţaţiăi  teatrale cu  care  me­
                                                         Concert. cu  bogat  program  şi  care  pro­  seriaşi  români  din  Orăştie  vor  face  plăcere
        torii  şi  culturii  în  poporul  din  cercul  său:
        din  modesta  sumă  ce-’i  stă  la  disposiţie  din   mite  mult,  să  dă  în  Sebeşul-săsesc  a  doua   Luni  Sara  publicului  nostru.  Se  va  preda
        venitele  membrilor  ajutători,  a  abonat  „Bu­  zi  de  Paşti  la  „Leul  de  aur“,  de  cătră  Reu­  I.  „Herşcu  Boccegiul",  cântecel  comic  de  V.
                                                                                                Alexandri, prin dl Rusalin Ionescu;-— 2. ^D ra­
        nul  Econom"  pentru  12  scoale  confesionale   niunea  română  de  cântări  de  acolo.
        din  cerc,  pentru  cele  din:  Mureş-Ludoş,  Că-                                      goste",  comedie  predată  de  persoanele:  dl
                                                                                                George  Dreghiciu,  d-şoara  Valeria  Grotu,  dl
        fuşul-de-câmpie,  Lechinţa-m.,   Iclaudul-mic,   Regele  Leopold  al  Belgiei  (tatăl  Stefa*
         Uifalău,  Velcheriu,  Mezo-Şospatak,  Grebeniş,                                        Ioan  Tomuţa  şi  d-şoara  Safta  Adamescu.  —
                                                    niei  ce  să mărită  după  groful  ungur  Lonyai),   j .   „Băi  de  mare"  comedie  predată  de  per­
        Datoş,  Bodon,  Chimintealca  şi  Cicud,  câte pe
        jumetate  de  an.                           împlinind  la  11  April  60  de  ani  de  vârstă, a   soanele: dl Rusalin Ionescu, dl Dumitru Martin,,
              Şcoalele  vor  da foaia  spre  cetire  econo­  dăruit  statului  toate  averile sale  nemişcătoare.  d-na  Lucreţia  Martin  şi  Roşa  Raţiu.
        milor  din  sate,  o  vor  colecta  apoi  şi-o  vor                                          După  producţiune,  urmează  dans, în sala
        aşeza-o  în  bibliotecile  lor  şcolare,  ear’  cari   O  socoteală  foarte  instructivă   mare  »Transsylyania«  din  loc.
        n’au  bibliotecă  vor  începe  cu  ea  a-’şi  înte­  află  bunul  cetitor  în  partea  ce  publicăm  azi
        meia  bibliotecă.                           din  tratatul  »După  comasare*.  Va  vedea  ce   Concert.  Tinerimea  Română  din  Hune­
              Dl  paroch  gr.-cat.  din  Lechinţa,  Ioan   va  să  zică  a  hrăni  vita  cât  s'o  scoţi  numai   doara  invită  la  Concertul  împreunat  cu  Re-
        Boeriu,  cassar  al  Despărţământului,  făcând   din  zi  în  zi,  şi  ce a o hrăni  bine,  cât  se  aibă   presentaţiune  Teatrală  ce se  va  ţinea  Luni, a
        abonarea,  ne-a  scris o frumoasă  epistolă,  care   de  unde  prinde  si  carne.  Să  dovedeşte  şi
        îi  serveşte  şi  D-Sale  de  laudă  şi  conducăto­  aci  vorba,  că  „nu-’i  scump,  ce-’i   scump",  ci-’i   doua zi  de  Paşti  (10/23  Aprilie  1900)  în  sala
        rilor  despărţământului  peste  tot.        scump  ce^’i  lesne.                        hotelului  »A   hunyadi  vârhoz*.  Venitul  curat
              Şcoalele  noastre,  şi  cele  care  au  deja  o                                   e  destinat  în  favorul  bisericii  gr,-or.  din  loc.
        bibliotecă  şi  care  ti au,  ar  face  un  lucru  bun   ,,Crişana“  înfloritoarea  bancă  din  Brad,   După  producţiune,  urmează  dans.
        s l  urmeze  de la  sine pilda  dată de  Asociaţiu-
                                                    a  avut  anul  trecut  11.752  fl.  96  cr.  dobândă
        nea  din  Ludoş,  abonând pentru  biblioteca  lor,
        f o i  de  acest fel.                       curată,  din  cari  a  dat  12%  după  acţii,  şi   Influenţa,  urîcioasa  boală  ce  s’a  ivit  de  •
                                                    2065 fl. spre  scopuri  de binefacere şi culturale:
             In  acest  chip  să  pot  face  bune  servicii                                    câţi-va  ani,  bântue  şi  în  oraşul  nostru.  M ulţi,
                                                    gimnasiului din Brad, casei naţionale, la  scoale,
        înălţării  culturale  şi de  bunăstare  a poporului.                                   ţărani  zac  sau  umblă  trişti  în  jurul  caselor
                                                    la  protopopiat;  etc.  Ajute-’i  D-zeu  la  tot  mai
                                                    mult.                                      lor,  înmuiaţi  de  şicanatoarea  boală
             Pe  Dumineca  Tomii  sunt  conchemate
        Sinoadele  diecesane şi cel archidiecesan gr.-or.   Doritorii  a  afla  cât  mai  curând  cum  e   Darurile  „Tătucului“  dela Miaza-Noapte.
                                                    a  se  purcede  la  întemeerea  folositoarelor
        la  Sibiiu,  Arad  şi  Caransebeş.                                                     Rusia  are  ce  are  de  gând  în  Balcani.  De -
                                                    „Magazine  de  bucate“,  vor  găsi  în  numărul
                                                                                               ani  de  zile  cetim  din  când  în  când  că  el
                                                    ncistru  viitor  urmarea  descrierii  acestor  înte-
             Pe  aiurea  şi  pe  la  noi.  In  Ro­  meeri,  pe  care  din  lipsa  de  spaţiu  a  trebuit   face  daruri  de  sărbători,  de  zile  mari,  cre­
        mânia  apar  mai  multe  foi  economice,  care   se  o  întrerupem  în  numărul  de  ţaţă.  dincioşilor  sei  Slavi  din  Muntenegru,  mii  de
        de  care  mai  bune,  între  cari:  „ Jurnalul“
                                                                                               mii  de  puşti  bune  şi  milioane  de  gloanţe,,
        Societăţii  centrale  agricole  din  Ţară;  „Am i­
        cul Progresului  Românu  (enciclopedic),  „Am i­  Grâul  românesc  (din  România)  în  urma   căci  Muntenegrenii  sunt  voinici  şi  credincioşi
        cu l  Agricultorului“,  „Gazeta  Săteanului“  (en­  unor  cercetări  amănunţite  de  învăţaţi  din   planurilor  de  mărire  a  seminţiei  slave  ce  n e -
        ciclopedică  ilustrată),  şi  toate  cu  preţuri  Germania,  a  fost  aflat  de  mai  bun  ca  toate  încungioară,  dar’  sunt  săraci.  Acum  ear’  a.
   1   2   3   4   5   6   7   8