Page 7 - Bunul_Econom_1900_15

Nr. 15 B U N U L ECONOM Pag. 7 ;

-sosit la Antivari o corabie rusească ducend Fasolea, ferdela cu . . . . . . . fi. 1T5 cr. merg rudiţe de fer cu nasurile aproape
■ «daruri de paşti* Muntenegrului: trei baterii Cartofi (grumgene), ferdela cu . . 40— 50 cr. de pământ, adunând şi înlăturând din
de tunuri cu foc repede şi mulţime de cor­ Mere, ferdela cu . ; . . . . fi. 1— 1;30 cr. cale ori-ce lemne, gunoaie etc.
turi de tabără şi gloanţe multe-multe de Nuci lerd. cu . . . . . . fl. T2 0 — 140 cr. E foarte practică, şi firma Mauth-
; puşcă şi de tun. Se vede că ştie eâ-’i vor Carne de vită, 1 klgram cu . . . 36— 40 cr. ner din Festa spune despre ea in ca­
trebui odată şi-i vor prinde bine să fie aco- » » porc, 1 » cu . . . 46— 48 cr. talogul seu, că cu această săpătoare,
lea aproape. Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . . 52 cr. un om isprăveşte pe zi lucrul
Slănină svântată 1 klgrm cu . . . . 64 cr. alor 10 lucratori. Dar’ să zicem că
Tragerea clopotelor la amiaz. Până nainte Ouă, 6— 7 cu . . . . . . . . . ... .1 0 cr. nu alor 10, ci numai al alor 5 îl poate
cu 500 de ani, obiceiul tragerii clopotelor nu
Pui de găină părechea cu . . 40— 70 cr. isprăvi, tot e foarte practică.
era nici în biserica apuseană. In anul 1456
Preţul acestei săpătoare, dimpreună
Turcii cei puternici şi temuţi, înaintau cu
oaste g rea sub comanda grozavului Sultan cu cuţitele, greblele, ferele de lipsă, e
Mohamed al Il.-lea, spre Belgradul sârbesc, F e l u r i t e P o v e ţ e 20 fl. Să capătă şi îndrumare anume,
de unde să se repeadă mai departe ducând cum e a se umbla cu ea.
pîrjol şi moarte ţerilor creştine ce-’i stăteau
Cruţaţi paiangenii! Scrie la firma JS. Mauthncr în Bu­
în cale. Papa dela Roma Calixt III. îndem­
nase pe loan Huniade, regele Ungariei şi pe O foaie economică francez, chemată dapesta, cerând săpâtoarea de pe pag.
călugărul loan Capistranu, să pornească cu „Revista grădinilor*4, îndeamnă pe grădinari 210, a catalogului Seu.
-oaste tare contra păgânilor. Huniade şi Ca­ s i cruţe paiangenii. Eată de ce: ei împinşi de Se poate folosi mai ales la lucru
pistranu şă puseseră în fruntea unei oşti mari
firea lor, care omului nu-’i e de nici o strică­ pintre plante (cucuruz, napi, etc.) sâme-
şi erau la ţărmii Dunării să între' în foc de nate în şire.
moarte. Atunci papa numit a dat poruncă ciune, prind şi ucid tot felul de insecte (goange)
bisericilor apusene să tragă la amiaz Ia 12 şi urechelniţele. De mult folos sunt paiangenii
clopotele în ziua deschiderii luptei şi toţi mai ales în cămara cu bucate, în hambar, în
creştinii îngenunchiând să se roage lui D-zeu grajduri, în stână, unde prin pânzele lor : - w M & m m w t
pentru biruinţa armelor creştine. Aşa s’a în­ prind şi ucid fel şi fel de insecte, scutind
tâmplat şi în luptele sângeroase dela 20— 21 Haina cernită. Astăzi în toată Europa,
Iuliu 1456 viteazul craiu de sânge român de ele bucatele şi animalele, haina care arată jalea unei familii, unui
*
Toan Huniade, cu Capistranu. care după nume neam, a ţerii chiar, e haina cernită, vâlul
pare şi el Român, — au zdrobit grozav pe Ca sS nu facă lămpile fum.
păgâni şi i-au spulberat de nu le-a mai ră­ Muiaţi fitilul în oţet foarte tare şi pu- negru. Dar’ nu totdeauna a fost aşa. Acest
mas urmă! In 6 August a ajuns vestea stră­ neţi-1 se se uşte bine înainte de a’l aprinde. sâmn al jalei s’a văzut mai întâi în anul
lucitei biruinţe la Papa (adecă după 2 săptă­ 1563 în Boemia, la moartea soţiei regelui
Lămpile atunci nu vor mai face fum.
mâni, că nu era ca acum telegraf şi drum Ferdinaad 1, Ana, care prin viaţa sa virtuoasă
-de fer.,.), şi de bucurie papa a rânduit, ca şi prin îndurarea sa cu poporul şi cu cei
tragerea clopotelor la amiaz, pe care o po­ E laptele curat sau ba?
runcise în ajunul luptei cu. păgânii, să ră­ Asta o pot proba uşor cumpărătoarele lipsiţi, întru atât îşi câştigase iubirea ţerii,
mână obicei pe veci, întru aducerea aminte de lapte mai ales la brâşe. , că la moarte toată Boemia s’a îmbrăcat în
de acea biruinţă mare, a alor doi coman­ negru, în semn de jale, şi în negru mii de
S’a aflat că unii vânzători ori vânzătoare
danţi de sânge — români! s ■ 't-..- \ v mii de supuşi o petreceau la mormânt. De
fără inimă, mestecă laptele cu scrobeală,
aci apoi s’a lăţit repede acest semn al jalei.
ha Tipografia „ Minervatf se primeşte pentru a-’l înmulţi. . Familiile domnitoare îşi au însă obi­
Ca să vedem de e laptele Curat ori e
numai decât un învăţăcel cu purtare bună ceiul şi coloarea lor singuratică de a jeli.
falsificat cu scrobeală, se toarnă o picătură de
şi se aibă cel puţin doue clăse gimnaziale. Regii francezi jăleau în haină albă de tot.
tinctură de iod (luată din apotecă) în lapte.
Curtea engleză jăleşte şi azi în haine roşii
De e laptele falsificat, el să va vineţi îndată,
închise. In Turcia în coloare albastră, în Egi-
de unde nu, nu. Picurul de iod nu strică de­
Preţul bucatelor. pet galbină, la Saracenii africani roşu deschis.
9 loc că a fost pus în laptele dovedit bun.
Numai pe papa dela Roma nu-’l jeleşte
In Budapesta. nimenea. Căci cei din familia lui de sânge,
Preţurile bucatelor la marele târg de întrebări zic că nici prin moartea Iui, nu s’a stîns, fe­
bursă din Budagesta, se menţin şi sunt ur­ ricirea cea mare ce i-a ajuns, atunci când el
Ş‘ ; ■ ' , ; .
mătoarele: a fost ridicat în Tronul papal, fericirea de-a
— La 14 April n. — . R e s p u n s u r i fi dat din sinul familiei lor un papă...
Grâu de Tisa (80 5 klgr.) maja m. . fl. 8‘30
» » Badea (75'3 bl.) » » .fi. 7'87
întrebarea 11. Aş dori se-’mi cumpăr o Deşteptăciunea animalelor. Un învăţat,
Secară maja metrică c u ................... fi. 6 55
Orz maja m. cu . . . . . . . .fi. 5*90 săpătoare de grădină. Rog recomandaţi-’mi Rengger, avea mai multe maimuţe ale căror
obiceiuri la studia. El le dădea zăhar învălit
d-voastră una care gândiţi că e mai bună şi
în Orăştie. în bucăţele de hârtie. Odată puse în hârtie o
de unde s’o cumpăr ?
— La 14 Aprilie n. 1900 — viespe. De atunci maimuţele înainte de a des­
Abonent 229.
Grâu maja metrică . . . . . . . fl. 715 face hârtia, o scuturau şi o duceau Ia ureche
Săcara m. m. . . . . . . fl. 555 Răspuns. Noi îţi recomandăm să- spre a să încredinţa că nu se mai află în
hârtie vre-o viespe care să Ie înţepe.
Oves rh. m. . • - . ' , .... . ' . fl. 5.50 pătoarea americană de mâna, care o
Cucuruz m. m. . . . f . . . . fl. 555 ţinem de cea mai folositoare. E o unealtă Numeri singuratici din
Carnea de vită 1 kl. cu . . . . . fl. — 44 care e sapă, e plug, e grapă şi e cul­ „Bunul Econom** se află de vân­
tivator! Umblă pe doue rotile late, îm­
î n Arad. zare în librăria dlui H. G r a e f din
pinse nainte s’au trase înapoi, de doue loc. i exemplar 5 cr.
Grâul cel mai frumos m. m. cu . . fl. 7-15
Cucuruzul . . . . '. ... . fl. 6-90 mânere, (cum împingi s’au tragi napoi
Săcara , . . • • « • » . * . fl. 5.40 roaba), Înţepenind la locul seu, între
Orzul , . . , .. .. ., . fl. 5 30 roţile, cuţitele săpătoare* ai sapă; luân- Comitetul de redacţie:
Preşedinte: JJr. loan M ihu.
î n Blaş. dul-le şi înţepenind (prin înşorofare) cele
— La 12 Aprilie n. 1900 .*-• 2 fere mici de plug, ai plu g; înţepenind Membrii: Dr. St. Erdelţ/i, loa n M ihaiu
Grâu frumos ferd. de 20 1. fi. 1-10— 1 20 cr. grebla cu 6 colţi, pentru mers nainte D aniil David şi Constantin JSaicu.
Orz ferd. cu . . . . . . . . 75— 90 cr. ori tras înapoi, ai grapă, scormonitoare
Oves, ferdela cu . . . . . . . . 45— 55 cr. de pământ, mârunţetoare, s’au greblă Proprietar - editor: I oan M ihaiu
Cucuruz, ferdela cu . . . . . . 75— 82 cr. strîngetoare. Naintea ferelor şi rotilelor, Redactor respons.: Ioan M oţa