Page 2 - Bunul_Econom_1900_20
P. 2
Pag- 2 ___________B U N U L ECONOM_________ Nr. 20
vede, că numărul tinerilor de acest reşte prin dospire, fânul căpătă gust faţă de fânul plouat cu săptămânile în
fel este în neîncetată creştere/ acriu şi faţă întunecată, de unde şi nu anii nepriincioşî uscării obicinuite a
»E o faptă din cele mai triste mele de fân brunet. fânului.
pentru viitorul ţerii şi de aceea cre R omul S imu
dem că facem bine oprindu-ne puţin Spre acest . sfîrşit iarba cosită se
asupra ei. lasă în brezde, ca să se ridice de pe ea
»Care să fie oare pricinile unei rouă sau apa de ploae şi să se veşte
asemenea stări de lucruri, care duce jească bine. Deci iarba aceasta să nu După comasare.
naţiunea spre cădere ?« — se întreabă
conţină apă în sine, dar’ nici uscată de .(Urmare.)
»Curierul«. Şi spune că ministrul de
tot să nu fie. V. Plantele agricole.
răsboiu crede că o pricină ar fi căsă
In această stare iarba se face clăi Plantele agricole le deosebim după
toria prea timpurie, la 18—20 de ani
a multor tineri, dar’ »Curierul« crede largi de 6—8 metri şi înalte de 5-—6 felul cum se cultivă şi după însămnătatea
că nu ăsta e adevăratul năcaz. Alte metri. Fiecare pătură, ce se aruncă pe lor economică în:
foi apoi spun, că este traiul râu, în care clae, trebue călcată bărbăteşte dela A. Cereale.
mijloc înspre laturi de cât mai multe B. Leguminoase.
face parte însămnată beutura multă şi
persoane, pot fi şi până la 15, dacă C. Plante de săpat.
proastă, care slăbeşte trupeşte pe bă
claea e de mărimea aici pomenită. Pe D. Plante industriale.
trâni şi pe tineri.
urmă se acopere bine cu paie. Dacă pe
»Nu căsătoria timpurie, — ur A. Cerealele.
mează «Curierul Cora.« — ci împre- timpul punerii în clae ameninţă ploaia, Cerealele (»bucatele«) au rădăcini
giurările din cale afară rele ale traiu iarbă ori-câtă ar fi adunată, trebue scutită, număroase, scurte şi dese, pe paiu frunze
lui social şi economic, sunt pricina care acoperindu-se bine cu paie. După câteva
puţine, subţiri şi înguste, şi în vîrful
a început să facă din „şoimul de munte“ zile începe dospirea, care ţine 4—6
o fiinţă slabă şi neharnică de a purta săptămâni. Căldura se ridică în clae până paiului un spic, de unde se mai nu
arma în slujba patriei. la 80—90 grade, şi încă şi mai sus. Dacă mesc şi „spicoase". Cerealele se hră
«Cât de mare este acest rău, dacă nesc aproape numai din stratul deasu
să va întinde, ori-cine îşi poate închi n’a fost deştul de bine îndesată, se poate pra, al pământului, şi-l slăbesc cu
pui. Ne vom pomeni cu o armată com preface în cărbuni, chiar şi a treia cât au crescut mai bine în paiu şi’n
pusă din oameni fără vigoare, fără pu parte din iarba pusă claie.
tere de-a îndura greutăţile unui răs Cu chipul acesta de uscare se ţin spic Ele ţin puţină umbră, pentru-ce
boiu. Deci, o primejdie naţională şi printre ele e lesne îmburuenirea pă
socială în acelaşi timp!. bine materiile aromatice în fân, şi pe mântului.
»0 altă urmare apoi tot atât de timp nepriincios se întâmplă mai puţină Cu toate-că se hrănesc aproape
gravă, ce ar urma dintr’o stare de perdere. numai din pământ, gunoirea proaspetă
lucruri, atât de nenorocită, ar fi şi din O'altă metodă —“dar, mai puţin a pământului nu le prieşte; prea le
punctul de vedere economic chiar. O
ţară, fie ea cât de bogată dela natură, sigură — pentru facerea fânului brunet, împinge în paiu, şi nu-i lasă acestuia
nici-odată nu va putea înainta pe ca constă în a face din iarbă veştedă, lip timp să se înlemnească îndeajuns şi
lea muncei, dacă va fi lipsită de braţe sită de roaua sau apă de ploae, o că pricinueşte căderea. Căderea o putem
viguroase." piţă mai mare, câlcându-o, cum s’a spus încâtva preveni prin arături adânci şi
«Este încă timp de-a se putea în mai sus şi acoperindu-o cu paie. In 2 sămănături nu prea dese.
drepta răul. Dar’ pentru aceasta, trebue zile şi 2 nopţi, poate ceva şi mai bine,
. /. Grâul.
ca toată pătura cultă şi luminată a ţerii, căldura în căpiţă devine atât de mare,
să formeze o alianţă sfântă de a lupta încât nu poţi ţinea mâna în ea (70°). Grâul este o plantă de cel mai
pe toate căile, pentru asigurarea unui mare folos: ne dă pânea de toate zi
traiu mai bun, moral şi economic, al Pe timp frumos, iarba din căpiţă se lele, drept ce a şi ajuns marfă de că
ţeranului nostru, care, cu drept cu împrăştie şi se uscă pe deplin timp de petenie în piaţa lumii.
vânt, îl numim talpa ţerii. câteva ciasuri. Acum se adună şi se
Grâul se face mai în tot locul în
„Pentru boale mari se cer îngri duce acasă, aşezânduse întocmai ca şi
jir i mari l" alt fân. ' ţara noastră. Cu deosebire bine isbu-
teşte pe pământurile lutoase. In anu
Tevoia a învăţat pe oameni se facă
mite împrejurări nepriincioase însă, îl
— ca multe altele — şi acest fel de
A g r i c u l t u r ă strică rău rugina şi tăciunele. Pe aces
fân acriu, dar nutritor şi plăcut vitelor.
tea le stîrpim prin curăţirea (spălarea)
N’ar fi râu, dacă şi plugarii noştri seminţei cu peatră vânătă şi prin să-
Gătirea fânului brunet.
•ar face încercări, pregătind fân brunet. mănatul de timpuriu.
In timpuri ploioase, cum s’au cam
Lucru firesc, la început se gătească
pornit şi anul acesta, unii plugari gă Grâul urmează bine după legumi
numai puţin, până se vor deda a şti
tesc pe seama vitelor fân brunet; alţii îl noase, măzărichi şi trifoiuri, şi e bine
cu siguritate cât de uscată trebue se fie
fac şi în verile priincioase uscării fânu să-i dăm două arături, una adâncă şi
iarba, ce e de a se face claie. Două- una mai uşoară. Timpul sâmănatului
lui.
La uscarea obicinuită, căldura trei încercări, credem că vor fi deajuns cel mai potrivit — dricul sămânţei —
puternică a razelor soarelui face să pentru a isbuti să treacă peste această este pe la ziua Crucii. L a un jug. ne
greutate.
aborească părţile apâtoase din iarba co trebue cam 8 ferdele (â 20 litri) de
sită; la gătirea fânului brunet cea mai De altfel fânul brunet, la toată sămânţă, dacă sămănâm cu mâna; cu
mare parte a materiilor apătoase abu întâmplarea, e un nutreţ de mare valoare, maşina sămănăm cel mult 6 ferdele (ba
