Page 4 - Bunul_Econom_1900_20
P. 4
Pag. 4 BU NU L EC O N O M Nr. 20
Tăiatul ţîţelor se face cu înlesnire. om, ori-şi-care, - prin ajutorul celor mai în Acest calcul e şi frumos, căci prin el
Se ia coşniţa, se întoarce cu gura în semnate date ale istoriei noastre din veacul să pare că datele însemnate ale istoriei noas-
acesta ? stre, joacă un rol în anii vieţii fiecărui Ro
sus şi se razimă de un obiect (lucru).
Aceste date sunt: mân. Şi e folositor, căci de-odată cu deprin
Acum se dă fum albinelor, pentru ale derile de scădere şi de adunare, se întipă
înteţi se se tragă înspre fundul coşni- aj anul revoluţiunii lui Tudor . . . . 1821 resc în mintea copiilor cele mai frumoase
bj anul începerii domniilor pămăntene . 1834
ţei. Pentru afumat e potrivită treanţa, date din istoria Românilor. Putem face is
cj anul revoluţionar .........................1848
care se adună val, se leagă şi se aprinde torie şi matematică într'aceeaşi vreme.
d) anul unirii principatelor .................1859
la un capet. Stuparii au spre acest A— n a. 6f. C'o.şbuc.
Aceste patru da e se vor aduna. Suma
sfîrşit un foiu mic, cu care se lucră şi
lor se va scrie de-o parte. Suma Nr. 1.
mai uşor. Reuniunea rom. agricolă
> e) anul suirii pe tron a Prinţului Carol 1866
Pe urma fumului fagurii remân din com itatu l Sibiiului.
f) anul răsboiului cu T u rc ii................ 1877
goli de albine, astfel că se ved toate gj anul când s’a făcut România regat . 1881
= Comitetul Reuniunii aduce la cunoş
căsuliile de matce, cari de obiceiu se La aceste trei date se vor adăoga anul tinţa btănzarilor români, că înfiinţându-se în
află în partea din jos a fagurilor, şi naşterii aceluia, a căruia vîrstă o cauţi, apei comuna. Bălăneşti din România o fermă cu
toate patru numerele se vor aduna. Suma
ele se taie — cum am zice — din ră o fabrică pentru brânzeturi, — se caută un
lor (Nr. 2) se va scădea din suma Nr. 1.
dăcină cu ajutorul unui cuţit. om priceput la fabricarea de brânzături, care
Ear’ din rest se va mai scădea 162, şi ceea-
De roi de tot mici — roi de al ce rămâne este exact numărul anilor câţi îi ar căpăta acolo numai decât lucru bun şi
doilea — e bine se ne scăpăm. Aceasta are omul a cărui vîrstă o cauţi. stabil. *
se poate face astlel: roiul se prinde Lucrul e simplu. De-o parte sunt anii " Reuniunea agricolă din corn. Sibiiu
în o coşniţă goală, apoi aceasta se în memorabili [până la Unire, de altă parte cei a dăruit membrilor sei din Fofeldea o viţe-
de după Unire.
toarce cu gura în sus, albinele se stro luşe de rassă Pinzgau soiu curat. In 16 Maiu
pesc cu apă, scuturându-se pe o pân- Eată un exemplu. De câţi ani e un s’a tras la soarte (ca loterie), că cui se fie
zătură, şi privind cu de-a-meruntul după om născut la 1864? dăruită, şi a dobândit-o membrul Petru So-
matcă, pe care o ucidem pe dată. Dând 1821 + 1834+ 1848+ 1859= 7362 por. I-a fost dată viţeluşa cu contract, ca el
de mai multe matce, pe toate le uci 1866 +1877 +1881 +1864 = 7488 s’o ţină bine şi viţelul ce-’l va dobândi (ţi-
din această sumă scad 162 = 7326 ear’ nându-o la taur tot de soiu curat Pinzgau)
dem. Remas fără matcă, roiul se reîn
pe aceasta o scad din ceea- să-’l dee Reuniunii, pentru a-’l dărui altui
toarce la coşniţa din care a eşit. Aşa
laltă sumă 7362 — 7326 = 36. membru al Reuniunii.
e bine se se urmeze cu toţi roii ne Cifra 162 e dată ca volnică, veţi zice Viţaua a fost cumpărată în vîrstă de 5
voiaşi. 5. d-voastră. Nu. Ea e suma anilor câţi au dom săptămâni cu 100 coroane (scumpă ca o vacă
nit cei şese Voevozi mai des pomeniţi în is mare de soiu simplu de-al nostru!..)
*
toria noastră. Au domnit:
Ş c o a l ă . Alexandru Cel Bun dela 1401 —1433=32 ani = Joi în 18/31 Maiu, (înălţarea Dom
nului), comitetul Reun. române agr. din Si
Mircea Cel Mare 1386—1418=34
Un calcul istoric. Ştefan Cel Mare 1457—1504=47 biiu va ţinea o întrunire agricolă în comuna
*
Mihaiu Viteazul 1593—1601= 8 Deal (cercul pretorial Sebeş), vorbind popo
Eu propun învăţătorilor, pentru elevii rului despre mijloacele de apărare contra
Mateiu Basarab 1632—1654—22
lor, următorul calcul istoric, şi frumos şi fo peronosporei, despre nutreţurile măestrite şi
lositor. Vasile Lupul 1634—1653—19 despre ţinerea vitelor.
Cum poţi să afli de câţi ani este un La un Joc 162
F O I Ţ A speriată de aşa ticăloşie, fugise în lumea tura crişmei. Şi câţi voinici şi câte fete fru
toată din locurile astea blăstămate. moase 1 Incai când e vorba de Mitrana, crezi
Ba nu cumva era să plângă după-ce că-’i o zină de prin basme, nu mai e chip
M os Marin. kir Mihail posesorul, şi Şmil arendaşul, stă şi făptură omenească. Rîd flăcăii pe sub
* pânii fără milă peste toată ceata asta de mustaţă şi îşi dau coate privind-o; ear’ ochii
Avea dreptate satul să spue că pe voba robi vlăguiţi şi păcătoşi?.... Unde mai e Mi- li-se fac mici şi umezi şi strălucesc cum
hali? Pe unde o mai fi Şmil acum. Ţăranii strălucesc fluturii de pe cămaşa ei în bătaia
lui Moş Marin poţi zidi biserici. Aşa om
întăriţi îşi muncesc astăzi pământul lor, că soarelui.
de ispravă, şi vrednic şi priceput la toate, şi
suţe vesele, s’au ridicat pe unde erau bordee
săritor la nevoile atare, mai rar trimite Dum — Tu nu mai poţi când o vezi An-
triste şi afumate, drept dragul să le priveşti
nezeu, deşi când îl trimite undeva, apoi cuţo.... par’că nu te încrezi că i-a ta....
cum strălucesc în bătaia soarelui cu păreţ i
acolo curat că se împlineşte vorba aceea: — Că dumitale, tătucă, nu ţi-o fi dragă,
lor drepţi şi albi, cu prispa netedă şi largă,
omul sfinţeşte locul. Ce erau Tunseştii cu ba ? Şi Anca rîde şi face cu ochiul la lumea
cu brâne de lutişori la închinarea prispei şi
douăzeci de ani în urmă, până a nu veni strînsă ca de obiceiu, împrejurul lui Moş Ma
în jurul ferestrilor. S’au deşteptat din amor
Moş Marin. Un cătun de treizeci de co rin, pe tăpşanul de sub nuc.
ţire robii dinainte vreme, s’au prins puteri,
cioabe, nici un gospodar ca lumea, femeile
s’au prins îndemn unul dela altul, şi înce — Hm, da ia întrebaţi-o, dragii mei,
îşi ciondăneau toată ziulica bărbaţii, bărbaţii pe dumneaiei, care vă face cu ochiul, aşa la
se îmbătau şi îşi stâlceau femeile în bătăi, tul cu încetul s’a sădit, şi s’a crescut pom
lângă pom, s’a ridicat şi s’a întins gospodă ştiinţă cu ce greutăţi şi cu ce primejdii îi
copii flămânzi, ofiliţi şi plini de toate celea,
rie lângă gospodărie. îngrămădită o frumseţe ca asta pe lume ?
plângeau pe sub laviţi, şi vită în bătătură Pe câţi nu-’i lipseşte bogăţia asta scumpă...
nu se pomenea, nici păpuşoiu în pătul, ciu E altă lume de când a dejugat Moş Trebue să fii om ca să o ştii păzi.... Voi
lini pe curăturâ, pe izlazuri bozii şi dudău, Marin aici. mai duceţi-vă încolo copii, de vă jucaţi, ce
în sat sărăcie lucie. Toate s’au prefăcut şi s’au înfrumseţat.
ascultaţi aci la vorbele noastre?.... Apoi, eu
Nici horă dinaintea crâşmei nu se mai Şi anii sunt mai buni de atunci, şi pământul ştiu focul frumseţii, că doar’’ am avut şi eu
ştia, nici jocuri de copii, nici plug la Sîn- şi oameni. o minune de fată, de veniau Dumineca flă
Vasile. Până şi doina, strămoşasca doină, Ean priviţi mândreţe de horă în bătă- căii, ca la comedie, de peste dealuri şi co-
