Page 5 - Bunul_Econom_1900_20
P. 5
Nr. 20 BUNUL ECON OM Pag. 5 *
--- 1 ■■■ — —; ; rr--------- ■ . ;—“
C E E N O U Kriiger, preşedintele republice! bure. Şi Ro fost timp ploios moale, care a făcut ca să-
ÎN LUMEA MARE? berts ce-a făgăduit, de regulă a şi împlinit mănăturile să se desvoalte frumos. Numai
întocmai. din 10 — 13 Maiu a urmat timp mai nepriin-
cios, care a împedecat sămănăturile în des-
= Maestatea Sa Regele României cu
In Spania au fost săptămânile as
Regina, însoţiţi de principii moştenitori de tea mari tulburări, aproape revoluţie, ce era voltare, ba în multe părţi bruma şi îngheţu
tron Ferdinand şi Maria şi cu micii principi să aprindă ţara. Spania, după nenorocitul rile din 12 şi 13 Maiu au stricat plantelor
fiii acestora, s’au reîntors la capetul săptămânii mai fragede.
resboiu cu America având mari perderi, a
trecute dela Abbazia unde au petrecut mai Dintre sămănăturile de-grâu, cele mai
trebuit să pună dări none pe popor, şi de din vreme stau mai bine, pe când cele în
mult timp, la Bucureşti.
aceea se resvrătise poporul. încercările de târziate sunt rare şi n’au prea înfrăţit. Pentru
răscuiare însă au fost sufocate de puterea acestea din urmă nu mai e nădejde de a în
= Turcii din Bosnia şi Herţegovina,
armată. Acum e linişte. frăţi. Sămănăturile de grâu stau bine peste
nemulţumiţi cu felul cum sunt cârmuiţi de
tot în Ardeal, apoi în partea dreaptă a Du
ministrul lor Kâllay, au venit în deputăţie
nării şi în unghiul Tişa-Murăş.
Ia Budapesta spre a cere împăratului- rege,
Ş t i r i d e t o t f e l u l Slcara de toamnă nu prea e în' stare
şă schimbe lucrurile In aceste provincii,
dându-le cârmuirea de sine pe care o are bună; ea e rară şi gozoasă şi s’a îndreptat
Croaţia-Slavonia şi drept de a-’şi trimite Timpul pe aici începe a se* îndrepta, numai puţin în timpul din urmă. In ţeara
bărbaţii sei în dietă, unde să-şi arate păsurile. spre bucuria economilor şi a tuturor, A fost întreagă starea săcărilor abia dacă e mijlocie.
Să ştie că Bosnia-Herţegovina azi sunt ploios şi rece şi săptămâna asta până Joi, de Orzul de primăvară a înaintat binişor
cârmuite de un ministru anume al lor, care Vineri se arată mai frumos. în urma ploilor dela începutul lui Maiu şi a
face ce vrea acolo, el e lege, el e judecător, timpului moale cald; cu toate acestea ră
Luni în 28 Maiu n. va fi întunecime de
el finanţ, el executor, el tot, şi poporaţiunea ceala zilelor din urmă i-a stricat în multe
n’are nici o instanţă de apelaţie. soare, între ora 1 şi jum. până Ia 6 şi jum, părţi. . s' ■
sara. Dar’ pe la noi se va vedea numai în Ovlsul încă a îngălbenit pe alocurea
parte această întunecime, care vine din aceea,
— - Răsboiul între Buri ţi Englezi se din causa răcelii; peste tot însă el stă bine.
că luna nouă îucepe să acopere discul soa
pare a se apropia de sfîrşit. Rapiţa a fost foarte rău stricată de în
relui.
Burii au despresurat la 17 Maiu n. şi gheţul din 12 şi 13. Peste tot zis, anul
cel din urmă oraş de pe pământ englez pe acesta recolta rapiţei e cu mult mai slabă
Odinioară şi acum. înaintăm cu vapor
care îl mai ţineau încunjurat, oraşul Mafeking. ca în anii trecuţi. O pustiesc rău insectele.
pe multe terenuri, dar’ se vede că tot aşa
S’au retras şi de aci, dup'â-ce încercarea de Cucuruzul sămânat de vreme e frumos.
înaintează şi — înfundarea noastră şi a ţerii
a cuprinde oraşul cu puterea, nu Ie-a reuşit, I-au stricat şi lui în multe părţi frigul şi brunia
întregi în cheltueli şi datorii. O pildă:
fiind respinşi de cei 900 soldaţi englezi din şi stă pe loc in deSvoltare, cu toate acestea
La 1868, când cârmuirea Ungariei a
lăuntru. Cu trupele engleze ce veneau spre trecut de tot dela Austriaci Ia Unguri, ţara este nădejde, că se va îndrepta în curând şi
ajutor celor din oraş, încă âu avut o crân cheltuia pe an de tot 111 milioane pentru va da o recoltă mijlocie.
cenă încăerare în Care Burii rămânând biruiţi,
toate ale sale, azi cheltueşte peste 260 mi
s’au retras, părăsind oraşul pe care îl omorau Fondul Iancu. Sfîrşitul săptămânii tre
lioane ! Dările directă erau atunci pe capul
cu foamea şi cu ploaia de gloanţe de 7 lunii cute ne-a adus o veste neaşteptată în pri
popoarelor 58 milioane, azi sunt peste 110
Englezii au trecut şi dela oraşul Kron- cina fondului Iancu. Ştim că Tabla regească
milioane! Şi aşa şi celelalte aruncuri de multe
stat, care e aproape de hotarele Transvaalu- din Cluj a hotărî t ca nu întreg fondul să se '
feluri.
lui, şi în curând vor călca pe pământ bur confişte, cum judecase tribunalul din Alba-
transvalian. Generalul Roberts a făgăduit Că Starea sămănăturllor. După rapoartele Iulia, ci numai cele vre-o 400 fl. ce s’au fost
Rusalile le va petrece în- Pretoria, capitala oficioase publicate de ministerul unguresc de adunat şi după opreliştea specială dată de
Transvaalului, şi anume în chiar casa \ui agricultură, în întâiul cuartal al lunei Maiu a ministru. Şi totuşi după această hotârîre a
clauri, s’o vadă la horă, şi nu se mai dau — Ia ascultă Marando; da de Paras- el badea ac de cojoc. Auzi tu ocara dra
duşi, nici morţi de pe la noi. Ce-i Mitrana chiv ce zici ? cului!....
acum? Mai grozavă era Ancuţa.... puneţi — Care Paraschiv? Şi unde mi-am luat până una alta pe
tulpanul la ochi că e vorba de tine. .. Se făcea moartă în păpuşoiu. leliţa Maranda la rapanghel, şi dă-i şi des-
— Hei, fosta-’i leleo când ai fost.... — Cum care? Că nu-i de cât unu în coas'o şi descânt-o, până i-am pus minţile la
sat: Paraschiv al Saftei Morarului; îi flăcău loc. Norocire că nu să întâmplase nimic cu
— Păi de fata mea, fiecare Ia vremea
cuminte, singur la părinţi, muncitor, gospo fata; putea să-’mi dogorească obrazul, de nu
lui. Acum se chiamă vorba că-’i rându Mi-
trani. — Şi cum vă spuneam să face An dar; de voinic şi de frumos — slavă Dom deschideam ochii la vreme. Şi m’am pus pe
nului — ha? Ce zici? pază straşnică. Un pas nu mai făcea Ancuţa
cuţa nu aşa... de seama Mitranei..... şeapte-
sprezece.... optsprezece ani.... pe aicea şi naltă — Doamne zău Marine cât nu vrei tu de lângă mine. Noaptea cât auzeam cel
şi rumenă, şi voinică de-’ţi făcea bine s’o să ne mai ridicăm şi noi o leacă din ce mai mic sgomot — eram în picioare. Incăr-
priveşti în faţă. Biata mă-sa, biată să fie de suntem. Cum ţii tu să rămâi tot la teapa casem puşca cu sfărâmături de ceaue, şi o
păcate,— ce vreţi? cap de femee — las’ tal... Nu vezi ce fată avem? Să stea alături ţineam în cui de-asupra patului. Acum, zic,
că se uita la ea ca Ia Dumnezeu, dar’ câte cu boerii de seamă, de nu.... se poftească puiul de Ciocoi prin bătătură
năsdrăvănii toate i-ar fi trecut fetei prin gând — Ce bâigui tu Marando? Se vede că pe la mine, că l’$ văzut Aghiuţă! Dimineaţa
— ea de cuvânt să-’i ţie hadgu. Da în vre nu ţi-s minţile acasă. — Ancuţa cu mine la câmp şi muncea fata
mea asta peţitorii îşi făcură vad la noi. La — Ba nu bâigui de fel. Ştie ea Ma- mea cât patru bărbaţi. In vremea asta cio
început eu nu prea mă amestecam, le lăsam randa săraca ce spune. Da ai cu cine să te clovina să pîrjolea pe jaratic s’o vadă. Şi
pe ele să aleagă şi să hotărască, şi ele se înţelegi? într’o zi, numai ce mă pomenesc cu el la
lăsau pe tânjală. Ba că unu-’i sărac? Ba că Şi atunci par’că de-odată mi-s’a luat ogor...
altu-’i bate colivia în piept, ba că nu-’i vre o perdea de pe minte. Bade Marine, c’am auzit că-’i fi supă
mea şi să mai aşteptăm. In sfîrşit bag eu de — Bine, muere nebună, că mai bine rat pe mine, că eu... aşa şi pe dincolo, Şi
seamă că toate astea e o vorbă de clacă, şi nu ţi-aşi zice, vrea să zică de asta se în- unde las lucrul şi mă întorc răstit la ,el.
într’o zi numai ce o apuc pe nevasta de vîrteşte pe aici tăpăugul şi mucosul ciocoiu — Ean ascultă Domnişorule — lut
scurt. lui... Ei, taci, tu coane Nîcuşor, că-’fi găseşte acolo — să faci bine să-ţi cauţi de treabă
