Page 7 - Bunul_Econom_1900_20

Nr. 20 BUNUL ECONOM Pag- 7

Mâţele cu cânii. Ce frumos s’or rînji unii ştiu căi şi mijloace, a pune mâna pe produc­ şi în urmă se înegreşte. Găinile se împleticesc
cătră alţii. _ tele acelora, cu un preţ de nimica. în mers; dar’ stau mai mult-în loc şi une-ori
Fiind societatea pusă în serviciul eco­ mpartea ie apucă după câteva ceasuri, ori
Casse rurale de credit sistem Raiffeisen nomiei, vom urmări cu luare aminte lucra­ după o zi, fără-ca ele să se fi mişcat din loc.
în Eomânia. In judeţul Gorj (România) mul­ rea aceleia şi nu vom lipsi â sprigini şi din Boala aceasta se numeşte holera găinilor. Ea
ţumită stăruinţei învăţătorului Lazar Arjocian a noastră parte lucrările întreprinse spre bi­ loveşte numai găinile; de celelalte păs&thnu
•din Bălăneşti' în scurtă vreme s’au înfiinţat nele tuturor. se leagă. Când se încuibează într’un coteţ,
peste 20 bănci rurale sistem Raiffelsen, ce găinile mor una după alta, până-ce nu mai
dispun de un capital de aproape 100.000 lei. remâne nici una în bătătură.
Dl Arjocian în lucrările sale pentru Introdu­ Preţul bucatelor. Odată lovite de holeră, găinile mor pe
cerea acestor fel de bănci în România şi a capete; pentru ele, nu e mijloc de scăpare.
îmbunătăţirilor de tot soiul cu privire la cul­ P ia ţa d in D eva Cum s’a ivit boala treime si tu grăbim si
— la 19 Maiju, 1900. —
tura vitelor etc. s'a folosit de sfaturile dlui scăpăm pe cele sănitoase, de mo lip sire.
Grâu frumos, ferd. de 30 1. cu . . 160—65 cr.
Pantaleon Lucuţa, căp. ces. şi r. în pens. şi Săcară, ferdela cu . . . . . .. . — — cr. Aceasta o putem face prin depărtarea lor de
membru în comitetul central al * Reuniunii locjtl atins de molimă.
Orz, ferdela c u . . . . . . . . . — cr
române de agricultură din comit. Sibiiului». Ovăs, ferdela de 30 litre . . . . 70—75 cr. Indatâ-ce s’a arătat holera, trebue să
Cucuruz, ferdela de 30 litre . 140—45 cr. strămutăm găinile sănătoase într’altă parte
Zăpadă neagră. Zăpadă roşie s’a văzut, Fasolea, ferdela cu . . . . — — cr. şi să le ţinem închise, dacă putem, într’un
Cartofi (grumpene) ferd. de 30 litre 60—65 cr.
nu rar, spre primăvară, în Alpi. Acum însă lou cu iarbă, după-ce mai întâiu le-am spălat
Vin nou, litrul cu . . . . . . . —•— cr.
se scrie că a căzut zăpadă neagră, în valea ciocul şi ghiarele cu apă amestecată cu 2
Mere ferdela cu . . . . . . . —•— cr.
Muette, în Şviţera. Prin cercetări de Oameni Carne de vită, 1 klgram cu . . 40—44 cr. părţi de vitriol la o sută părţi de apă. După
învăţaţi s’a aflat, că erau mii şi milioane de » > porc, » » cu . . . 44—48 cr. aceasta îngrijim repede de coteţ, ca să
gândăeei mici-mici negri, căzuţi de sus cu Slăină proaspetă 1 kl. cu . . . . . —•— cr. curăţim, gunoiul găinilor, să răzuim bine pe
» svântată » » cu . . . . . . 75 cr.
zăpada, negrindu-o, şi aduşi ştie D-zeu de jos şi să spălăm repede podeala cu apă,
Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . 52 cr.
unde de ceva vîrtejuri de vănturi. Poporul Brânză în burduf c u ..................... . -—'— cr. cuprinzând o parte de vitriol ia 2 părţi de
se miră şi ml poate pricepe ce să fie Ouă, 6 cu . . ... . . . . . •. . . .10 cr. apă, sau mai bine cu apă amestecată cu 5
această vedenie aducătoare aminte de plăgile Pui de găină părechea cu . . . . . 55 cr. părţi la o sută, de acid fenic. Tot astfel să
asupra Egipetului... spală şi păreţii coteţului şi lemnele pe care
P ia ţa d in B laş. dorm găinile şi toate lucrurile de care ne
îngropăciune americană. Mulţi dintre — la 10 Maiu st, n. — servim la îngrijirea lor. Această spâlătură se
invenţioşii Americani, vreau să fie Americani,
Grâu frumos, ferd. de 20 lit. cu 1.10—1.20 cr. face în două rînduri, la câte o săptămână.
adecă mai altfel ca alţi oameni, chiar şi la Orz, ferdela cu . . . . . . . . —’— cr. Dupâ-ce au mai trecut la mijloc încă 8—10
moarte. De curând o d-şoară, Mary Tala, Ovăs, ferdela cu . . . . .". . 45—55 cr. zile dela ultima spâlătură, putem aduce
bună cântătoare la pian (clavir) simţind că Cucuruz ferd. cu . . . . . . . 82—90 cr. găinile îndărăt, la coteţul lor. In timpul Cât
Fasole ferd. cu . ; . . . . l".15-r—1.25 cr.
boala sa de piept o duce în mormânt, şi-a găinile stau la o parte, trebuesc de-aprbape
Cartofi (grumpile) ferdela cu . . 45—55 cr.
scris testamentul prin care a cerut ca:
Mere, ferdela cu . . . . . . 1‘40—1‘60 cr. îngrijite din mâncare. Să li-se dea o hrană
La moarte pe ea să n’o aşeze pe vre-o Nuci, ferdela cu . . '• • • .1.20—1‘50( cr. bună, ca: miez de pâne, bucăţele de carne,
masă, ci să-’i aştearnă pe pianul ei. Până Carne de vită, Fklgram cu'. . . 36—40 cr. mălaiu, tărîţe făcute cu apă, în care se
preotul face slujba, un artist prieten, să în- „ „ porc, » » » . v . 46-^48 cr.
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . ; . . 52 cr. poate turna chiar şi puţin vin şi câte un
soţască cântarea preotului prin cântare la acel
svântată 1' » cu ,ţ: . . . 64 cr. gram la 200 grame de mâncare din această
pian; apoi rupând coardele pianului, pe ea
Brânza nouă 1 klg. cu . . . . . 44—60 cr. doctorie, pe care o prepară spiţerul:
şă n’o pue în vre-un sicriu, ci în pian şi aşa » burduf cu . . . . . . . 56—60 cr. Genţiană galbenă, în p raf. . 30 grame.
în mormânt. " Ouă 8 cu ............................. .... . - . 10 cr. Inibahar . . . . . . . . .2 0 w
I-au făcut întocmai. Pui de găină, mici părechea cu . 30—60 cr. Chinină cenuşie . . . . . . 10 »
Sulfat de fier (calaican) . . 5 »
„Transilvania" P ia ţa d in M ercurea. Pe lângă această doctorie din mâncare,
fabrică de conserve în Deva, a ţinut în 20 — Ia 12 Maiu 1900. — e bine ca în apa ce se dă de beut se se
Maiu adunarea sa de constituire, fiind de faţă Grâu frumos, ferdela de 20 1. cu . 1—PlO cr. pună câte 5 grame de calaican la un litru
un număr însemnat de membri. Dintre Ro­ Săcară ferdela cu . . . . . . . 80—85 cr. de apă şi să se priminească des.
Ovăs, ferdela cu . . . . . ... 45—50 cr.
mâni am văzut pe George Roman, George *
Cucuruz, ferdela cu . . . . , . . 90 cr.—Ifl.
Nicoară, August Nicoară din Deva, Dr. Ioan Fasolea, ferdela cu . . . ; . 1—1T0 cr Doctoria cea mai preţioasă,
Mihu, Dr. Stetan Erdelyi, Dr. Romul Dobo Cartofi (grupmpene) ferdrla cu.. . 30—35 cr. ieftină şi întotdeauna la îndemână, e
din Orăştie, Dimitrie Comşâ din Sibiin, Ioan Via nou, feria cu . . . . . . 1*30— cr. sarea. Iţi sunt ochii obosiţi de scris, de
Nuci ferdela cu . . . .. . . . . . •—•-— cr.
Chirca din Sălişte, Petru Mihuţ din Hondol Carne de vită 1 klg. cu . . . . — cr. cusătură sau de altceva, care cere o prea
şi alţii. măre muncă a ochilor. Spală-’i cu apă caldă
Slăină proaspetă 1 klg. cu . . . . —‘— cr.
După o discuţie lungă s’au votat sta­ » svântată 1 » cu . . . . —•— cr. amestecată cu sare vânătă. Acelaşi lucru poţi
tutele societăţii şi s’a ales direcţiunea şi co­ Brânza nouă 1 klg. cu . . .. . . . —•— cr. face când sunt picioarele obosite. Spală-le
mitetul de supraveghiere. Suma subscrisă de Ouă 7 cu . . . . . . . . . . . —10 cr. în apă caldă cu sare. Apa căldicicâ e bună
Pui de găină, părechea cu . . . 30—50 cr.
membri până acum e de 125 mii de cor. cu sare pentru dinţi. Guturaiurile se vindecă
Scopul fiind cumpărarea şi prelucrarea iute, dacă ţragi pe nas apă sărată odată la
poamelor şi legumelor şi apoi vinderea ace­ trei ciasuri.
F e l u r i t e P o v e ţ e
lora în mare, activitatea societăţii acesteia va
fi cu timpul de mare folos şi pentru eco­ C om itetul de redacţie:
nomii noştri români. Holera Găinilor
Preşedinte: Z)>*. Io a n M ih u .
Noi din a noastră parte atragem de Dela o vreme, molima paserilor sting găi­
acuma luarea aminte a societăţii asupra co­ nile din bătătură şi lasă coteţele pustii mai Membrii: Dr, St. E rdelyi, Ioa n M ihaiu
munelor din cercul Geoagiului, vestite prin în fiecare an. Boala se arată printr’o piroteală, D a n ill D avid şi Constantin B aicu.
bogaţia şi bunătatea poamelor sale, unde oa­ care cuprinde găinile. Acestea stau moleşite,
Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
menii de ani de zile se află robiţi economi- dormitând cu pleoapele închise. Aripile cad
ceşte la mai mulţi uşurări de profesiune, cari în jos şi fulgii şe sbîrleşc. Creasta se învineţeşte Redactor respons,: Ioan M oţa