Page 2 - Bunul_Econom_1900_28
P. 2
Pag- 2 _______ BUNUL ECONOM Nr. 28
membri decât luând şi streini din loc în bucatele secerate deja, cât şi în cele află Viile sufer în urma timpului ce le-a
toare în holde. îndeosebi furtuna din 7 Iu atins. Erau nădejdi bune, dar’ acelea scad
şi din afară, ne strigau: din afară de
lie va rămânea însemnată în istoria econo acum în urma ploilor şi a peronosporei,
Orăştie se nu mai fie nimenea primit,
miei ţerii, căci în această zi, aproape în şi a doua stropire a lor a fost întârziată
ba şi din Orăştie noi se fim primiţi
două treimi (2/s) a ţerii a făcut pustiiri prin timpul rău.
înaintea altora. asupra ţarinelor. Au urmat apoi ploi de zile Poamele numai în rari locuri sunt de
După doi ani de zile aşteptătorii întregi, cu eşiri de ape şi răcirea aerului, dai Doamne. Nădejd le frumoase au fost scu
la uşa Reuniunii pentru a li-se face care în unele locuri a provocat brumă (deşi turate de pe pomi, ba icî-colo pomii înşişi
fără a pricinuî şi ea stricăciuni), ear’ în co au fost rău stricaţi de furtuni.
loc, era aşa mare, că noi a trebuit se
mitatele Vaş şi Zala timpul s’a răcit până Cuprinzând la olaltă miezul rapoartelor
ne gândim cum se ne lărgim casa ca se-’i
la 0°, adecă până la îngheţarea apei. economice găsim că: prevederile roadei câm-
cuprindem pe toţi. Şi am zis aşa: Pri pilor nu sunt nici acum chiar rele. dar’ în
In bucatele de toamnă e pe multe lo
mim până la 600 de membri, dar’ curi paguba mare, atât în cătăţimea lor cât asămănare numai cu apropiatul trecut, atât
pentru a nu le veni prea des plăţile, şi în calitate (bunătate). In ţinuturi mai vâra- bucatele de toamnă cât şi de primăvară,
îi împărţim în doue tabere (secţiuni, tece se începuse secerişul şi el a fost brusc sunt mai slabe, ear’ dacă vremea nu le va
despărţeminte), una membri dela Nr. 1 împedecat. Ce s’a fost adunat, a fost aşa ajuta, apoi nici gradul de azi al aşteptărilor
umplut de apă, că oamenii trebue să chel nu se va putea susţinea.
până la 300, şi a doua dela 300 până la
tuiască zile de zile pentru uscarea de nou
600. De moare un membru cu numerul In România lucrurile stau cu totul
a snopilor.
mai mic ca 300, plătesc cei 30 cr, altfel. „Amicul Agricultorului*' dela 1/14 Iu
Grâul de toamnă şi de primăvară fu
ajutor numai cei din secţia I, ear’ de sese în 1895 sămânat (după statistica făcută lie scrie:
va muri unul dela numerul 300 încolo, a*und peste toată ţeara) 5,515 000 jugăre O bună ploaie generală a căzut peste
aproape tot teritorul României. Intr’o parte
plătesc câte 30 cr. numai cei din secţia catastrale: în anul de faţă încă a fost sămă-
a ţerii de sus a căzut mai puţină ploaie. Nu
II. De altfel e aceeaşi Reuniune, aceeaşi nat pe atâta. După dările cu socoteala a ra mai în Dobrogea, principalmente în judeţul
portorilor economici, grâul va fi ăstan mij
conducere, aceeaşi cassă, tot. Şi aşa Constanţa se mai simte nevoe de ploaie.
lociu şi sub mijlociu, ear’ ca calitate (bună
dela Anul-Nou al anului de faţă încoace, Cu toate-că ploaia a căzut la câmp toc
tate), va fi mijlociu şi bun. Se va recolta
Reuniunea noastră lucrează cu graniţe mai în toiul secerii grâului, totuşi, fără se
cam 37 milioane: măji metrice de grâu, (faţă
lărgite, cu două despărţdminte de câte de 381/2 mii. din anul trecut). strice grâului, a făcut un bine nespus porum
bului (cucuruzuluij mai puţin desvoltat, folo
300, de tot cu 600 membri, şi şi acum Dintre ţinuturile locuite de Români sind tot aşa de bine şi portimbului mai înain
avem 30— 40 cari în toată bună vremea roada grâului atinge media nădăjduită peste tat în vegetaţmne.
aşteaptă la uşe, doară moare un membru, ţeara întreagă de 6'61 măji metr. pe jugăr, In ţara de sus se urmează cu treeratul
deci roadă destul de bună, în comitatele:
ca se între ei. Şi sunt toţi foarte mul- rapiţei de Belgia (Colza), (a câmp secerea
Bihor, Cenad, Caraş-Severin, Timiş, Torontal,
ţâmiţi. Oameni seraci, cari altfel n’ar grâului e aproape terminată şi ogoarele se
Alba-interioară, Braşov, Cic, Făgăraş, Târnava
fi avut cu ce fi îngropaţi şi lăsau în şi Sibiiu, — ear’ sub această medie, cu 5— 6 fac cu multă activitate.
Eată situaţiunea agricolă la începutul
glod de datorie seraca lor familie, fiind măji metrice pe jugăr, în comitatele: Mara lunei Iulie din anul curent.
membri la Reuniunea de înmormântare, mureş, Săbolci, Sătmar, Selagiu, Arad, Bis-
Recolta anului acesta ne-a răsplătit de
sunt îngropaţi cu cinste, mulţi cu triţa-Năsâud, Treiscaune, Hunedoara, Ternava- lipsa câtor-va ani din urmă. Rapiţa şi grâul
mică, Cluj, Turda, Turda-Arieş şi Odorhei.
amândoi preoţii, şi pot plăti la preoţi, au produs bine, şipreţurile au fost şi sunt
Secara, dacă nu o vor strica vremile,
la măsar, la boltaş, la clopote, tot-tot, bune.
dă 10 milioane m. m. (cam 5-6 m. m. de
şi le mai şi remâne ceva, prin ce le e Prevederile recoltei porumbului şi altor
jugăr), faţă de 12 mii. de anul trecut. văratice sunt bune. E aproape sigur că se
mult alinată durerea morţii ce i-a ajuns.
Orzul de toamnă a fost recoltat în va mai îmbunătăţi si so arte a ţe vanului1'.
Şi şi fondul Reuniunii creşte frumos.
bună vreme, a dat rod mulţumitor, dar’ cel
Ioan M oţa de toamnă nu promite mult. Va da 11 mi
lioane de m. m. faţă de 13 de anul trecut. După comasare.
Ovesul a suferit şi el mult, va da cam VIII. Socotelile de peste an.
Roada câmpurilor. 6T6 m. de juger, de tot 10 milioane m. m. Purtarea socotelilor despre intra
faţă de aprope 12 de anul trecut.
tele şi eşitele de peste an, calculate în
Se dovedeşte şi prin darea de samă Cucuruzele se desvoaltă norocos; pe
bani, nu se obicînueşte în economia
pe care o publică ministrul de agricultură ele le-au ajutat ploile căzute peste tot locul.
pe temeiul ştirilor primite dela raportorii Spicele au ieşit, ba pe alocurea şi rodul se plugarilor noştri. Şi înse bun lucru e,
sei economici din ţearâ, că timpul rece, iveşte. Şi pe unde a fost culcat la pământ se ştii la sfîşitul anului, ce ai economisit
ploios şi viforos ce l’au adus întâiele zile a de furtuni, se crede în scularea şi îndrepta sau ce ai perdut.
lui Iulie, a făcut pretutindenea pagube eco rea lui. In scopul acesta n’ai decât s£
nomilor. Nădejdile bune ce se legau de. roada Grumpenele peste tot locul să desvoaltă însemnezi pentru fiecare ram de cultură
anului acestuia, sunt după sburlirile lui Iu trumos.
atât eşitele cât şi intratele. Suma eşitelor
lie încoace, tot mai slabe, şi peste tot socotit Grădinele de legumi, priindu-le ploile
roada anului de faţă va fi mai slabă ca zilelor de cari vorbim, sunt frumoasă peste sunt cheltuelile, suma intratelor este
cea a anului, trecut. tot locul. venitul brut. Asemenarea cheltuelilor cu
îndeosebi scoate la iveală raportul mi ■ Cânepa şi inul sunt în stare mulţumi venitul brut dă venitul net. Dacă veni
nisterial, că: toare. tul brut e mai mare decât cheltuelile,
întâia treime a lunei Iulie (dela 1 până Tăbacul (tutunul) a fost stricat rău eşti în — dobândă; dacă dimpotrivă
prin 10), a domnit peste toată ţeara vreme de furtuni. cheltuelile sunt mai mari decât venitul
nepriincioasă ţarinelor : 1a început căldură Napii de nutreţ şi de zăhar, pe unde
arzătoare vre-o 4 zile, apoi furtuni din samă s’au lucrat la timp, sunt frumoşi. brut, eşti în —- pagubă. •
afară mari, icî-colea ruperi de nori, cari a.u Păs tăioase le sunt peste tot locul fru Şi nu e lucru mare purtarea ace
pricinuit în ţara întreagă pagube uriaşe atât moase. stor socoteli.
