Page 5 - Bunul_Econom_1900_28
P. 5

Nr.  28_________'  -  '        _______              B U N U L  ECONOM                                                 Pag.  5

        în■■ pământul  din  preajma  cireşului.  Pă­  China,  ear’  ca  se  cuprindă  China  întreagă
                                                                                                    Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
        puşa  e  de  coloare  galbină-deschisă.    n’ar  fi  de-ajuns  nici  un  milion  de  soldaţi!
                                                        Mai  nou  soseşte  ştirea,  că  China  a
             Omidele  de  tot  Felul  trebue  stîr-
                                                   declarat  oficios  Rusiei  resboiu,  —  pentru-că   Banii noi  de  hârtie.  Din  Viena  se  scrie,
        pite  pentru  a  pune  stavilă  stricăciunii
                                                   Rusia  e  care  a  păşit  mai  cu  putere  mare   că  nouele  bancnote  de  câte  20  coroane  vor
        lor.  Stîrpirea  aceasta  se  face  adunând   asupra  Chinei  din  prilegiu!  resvrătirilor  aces-   fi  puse  în  circulaţie  pe  la  mijlocul  lui  Sep­
        toţi  de-a-rîndul  cu  îngrijire  cuiburile   tora.                                    temvrie,  ear’  cele  de  câte  5  coroane  numai
        lor  şi  arzendu-le.                                                                   după-ce  se  vor  fi  retras  toate  bancnotele  de

             Precum  s’a  arătat,  sunt  multe  de   =   In România  s’a  făcut  schimbare  de  gu­  câte  10  fl.  O!  de-ar  sosi  odată,  că  ceie  de
                                                                                               argint  de  5  cor.  sunt  chiar  nepractice.
       făcut  şi  în  timpul  verii  pentru  scutirea   vern  în  săptămâna  trecută.  Guvernul  curat
                                                   conservator  Cu  Gr.  Cantacuzino  în  frunte,  a
        pomilor  de  omide.  De  mare  trebuinţă                                                    Intre  România  şi  Turcia  s’a  început
                                                   simţit  că  nu  poate  trece  uşor  peste  starea
        este  spre  acest  sfîrşit,  ca  îndată  după-   grea  economică  prin  care  trece  ţeara  şi  aşa   resboiu  de  vamă.  Turcia  a  pus  pe  bucatele
        ce  au  căzut  frunzele,  trunchiul  se  se   a  împărţit  puterea  cu  aşa  numiţii  „junimişti11   şi  alte  mărfuri  române,  vămi  aşa  mari,  că  e
                                                                                               aproape  peste  putinţă  a  mai  duce  ceva  în
        ungă  de  sus  până  jos  cu  o  materie   sau  constituţionali,  lăsând  frânele  guvernului
        gătită  din  zamă  tare  de  coji  verzi  de   în  manele  diui  P.  Carp,  care e ţinut  ca mai  în   Turcia,  în  schimb  şi  România  a  ridicat acum
                                                   state  a  cârmuî  cu  tărie  corabia  statului peste   vămile  pe  mărfuri  ce  vin  din  Turcia,  în
       nucă,  amestecată  cu  urină  de  trei  zile                                            asemenea  măsură.  E  „resboiu  de  vamă11.
                                                   apele  primejdioase  a  zilelor  acestora.
        şi  cu  zamă  de  var,  mai  adăugând  pu­                                             Dar’  o  nouă  învoială  comercială  între  guver­
                                                        Ministerul  de  pân’acum  stătu  numai
        cioasă  pulverisată,  funingine  şi  fiere   din  conservatori,  în  noul  minister,  alcătuit   nele  celor  două  ţeri,  poate,  precum  să  şi
       de  vită.                                   Joi  şi  Vineri,  au  întrat  4  junimişti  şi  4   aşteaptă,  se  readucă  vămile  uşoare.
                                             S.    conservatori.
                                                                                                    Grâul  românesc.  In  priviuţa  grâului
                                                                                               românesc  (din  România)  eată  cum  scrie  dl
                                                     =   Dela  Buri  ear’  încep  a  sufla  vânturi
                     C E   E  N O U                reci  pentru  Anglia.  Zilele  din  urmă  a  săp­  Aifred  Simitsch,  Cavaler  imperial  de  Hohen-
             ÎN  LUMEA  MARE?                      tămânii  trecute  a  sosit  ştirea,  că  Burii  ear’   blum  din  Viena:
                                                   au  bătut  o  aripă  a  armatei  engleze,  nimicind   »Printre  Statele  balcanice,  România  are
          =: Din  China vine ştirea,  că toate  nădejdile   şi  prinzând  aproape  întreg  un  batalion  care   întâiul  rang  în  ceea-ce  priveşte  producerea
                                                                                               grâului.  Grâul  rom ânesc  se  arată  pe  toate
        ce  le  lega  lumea  de  aceea,  că  Europenii   forma  acoperementul  laturei.
                                                                                               pieţele  Europei  centrale  şi  apusene;  concu­
       aflători  în  China  ar  fi  fost  scăpaţi  în  amba­  Incuragiaţi  de  aceasta  se  scrie  că  Burii
                                                                                               renţa  lui  alături  de  cea  a  grâului  rusesc,  a
       sade,  —  au  fost  nădejdi  zadarnice,  căci  toţi   s’au  hotărît  se-’şi  schimbe  felul  de  luptă,
                                                                                               contribuit  urnit  pe  pieţele  internaţionale  la
       streinii  ce  se  refugiaseră  între  zidurile  am­  începând  ei  se  atace  pe  Englezi,  nu  numai
                                                                                               scăderea  cererei  de  grâuri  ungureşti...  In
       basadelor,  după-ce  s’au  apărat  mult  şi  eroi-   sâ  se  apere,  cum  făceau  pan’aci.  Şi  aşa  pe
       ceşte,  au fost  ucişi.                     câmpul  de  resboiu  al  Africei  încă  pare  a   comerciul  cu  făinuri  de  asemeni se întrebuin­
             Europenii  periţi  în  oraşul  Peking  în   fi  o  mişcare  mai  viuă.            ţează  în  mod  deosebit  grâul  românesc,.*:
       acest  timp,  începând  cu  nenorocitul  Ketteler,   Mari  griji  le  face  Englezilor  vestea,  că
                                                                                                    La  Petroşeni  din  prilegiul  sfinţirii  bise­
       sunt  6—800  de  oameni,  Englezi,  Americani,   lord  Roberts,  capul  armatei  engleze,  dina­  ricii  celei  none  gr.-or.  se  arangează  un
       Ruşi, Francezi, Germani etc, Ear’  răscoala e de­  intea  căruia  s’au  retras  aşa  de  tare  Burii  de
       parte  de  a  apune.  Chinezii  au  prins  tot  mai   luni  de  zile,  —  s’ar  fi  îmbolnăvit  greu.  Concert  împreunat  cu  joc  Duminecă  în  22
                                                                                               Iulie  în  sala  hotelului  „Wagner11.  începutul
       mult  curagiu.  Consulul  chinez  din  San-Fran-   Armata  engleză  mai  sufere  şi  de  lipsa
       cisco  a  spus,  că  acum  sunt  aşa de  încurcate   de  haine  şi  încălţăminte.  Acolo  e  acum iarnă   la  8  ore  seara.  Venitul  curat  e  destinat  pen­
       lucrurile,;  că  Europa  va  trebui  se  trimită   şi  unii  soldaţi  sunt  siliţi  se  stee  desculţi,  şi   tru  nou  edificata  biserică.  Preţul  intrării  de
       macar  250.000  de  soldaţi  ca se  facă  pace  in  magazinele  Angliei  sunt  departe.  familie  3  cor.,  dă  persoană  2  cor,,  în  ga­
                                                                                              lerie  de  persoană  1  cor.  Suprasolviri  se
                                                                                               primesc  cu  mulţămită  şi  se  vor  cuita  pe  cale
            La  un  semn  făcut  pe  furiş,  Luxiţa   atunci  alunecă  pe  neaşteptate,  şi nu ştiu  cum,   ziaristica.
       plecă,  spre  a  veni  cu  tava  de  dulceaţă;  o   dar’  lunecă  drept  în  palmă  la  coana  Elenca.
       adevărată  tavă,  mare  cât  o  faţă  de  masă,   Stele  verzi  i-se  făcură  înaintea  ochilor:   Concertul  îl  va  da  un  grup  de  teologi
       ear’  în  mijlocul  ei,  ca  o  oază  rătăcită  în   îi  sărise  ţandăra!..            din  Sibiiu.
       pustiu,  o  farfurioară  şi  o  linguriţă  cu  două   '  »îşi  bate  joc  de  mine,  cioflingarul!»  se   Din  ţinutul  Caransebeşului  se  scrie
       caise  coapte,  din  care  una  , cu  un  sîmbure   gândi  ea  furioasă.               că  potopul  dela  7  Iulie  a  pricinuit  acolo
       nespart.                                         Şi,  fără  se-’i  dea  timp  sâ  mai  spue   uriaşe  pagube:  apelă  rîurilor  Timişul  şi  Ber-
            A,  blăstămat  sîmbure!                ceva,  îl  luă  repede:                    zova  ieşind  au  coperit  şi  spălat  hotare întregi,
            Sărmanul  Popescu  avu  o  clipă  de        —  Ce  e  asta,  musiu?               îndeosebi  însă  mare  pustiire  au  făcut  între
       încurcătură  groaznică:  miserabilul  de  sîmbure   —  .. Sîmbure I  răspunse  el,  zăpăcit   Remetea  Poganici  până  la  Duleu,  unde  livezi
       isbutise  se  i-se  strecoare  în  gură,  odată  Cu   peste  măsură..  Şi,  simţi ndu-se  mai  mult  de­  şi  sămănături  âu  fost  spălate  de  tot.
       caisa..  Să-’l  scoată?  N’ar  fi  făcut-o,  pentru  cât  învins,  de  ruşine  şi  da  teamă,  căci  ochii
       toată  lumea.  Doar’  „nu  se  cuvine11. .  Să-’l   coanei  Elenchii  străluciau  ca  la  o  leoaică,  se   Din  Hunedoara  se  scrie,  că  pe  17  Iulie
       înghită ?  Nu  putea...  Se  hotărî  să-’l  ţie  dâră   repezi  afară  şi  plecă  plouat.  n.  au  fost  citaţi  - la  căpitănia  oraşului  toţi
       în  gură.                                        Coana  Elenca  deschise  atunci  uşa,   câţi  au  petrecut  în  17  Iunie  în  societatea
            De  acum,  visita  i-se  păru chin adevărat:   asvîrli  cu  sîmburele  după  el,  şi  îi  zise  numai   tinerilor  universitari  Scurtu,  Steer  şi  Novaco-
       Vorbea  pe înecate şi  muta sîmburele cu limba,   atât:                                vici  mersi  acolo  după  pretractarea  dela Deva
       când  la  dreapta,  când  la  stânga.            —  Păcat  de  jubenul  teu  şi  păcat  că   în  societatea  mai  multor  domni  şi  dame dela
            In  sfîrişt  se  hotărî  să  plece.    mai  eşti  la  gară,  mojiculel...         Deva,  —  şi  au  fost  luaţi  la  întrebări  pentru-
            —-  Mi-a  părut  bine  de  cunoştinţă...  Ve         Ioau  A ,  Basarabescu.      că  prin  primirea  ce  au  făcut  tinerilor  numiţi
       salut!                                                                                 ar  fi  făcut  demonstraţii  naţionale.  Cei  citaţi
            Dete  întâi  mâna  Luxiţei,  care  tot  tim­                                      din  Hunedoara  sunt  domnii  Nicolau  Macrea,
                                                        —  Nici  un  meşteşug  nu  este  rău,  ci
       pul,  îl  frământase  cu  coada  ochiului.  Apoi se                                    Constantin  Dima,  Albert  Şuster,  Simeon
                                                   oamenii  sunt  răi!
       aplecă  să  sărute  mâna  coanei  Elenchii.                                            Cisteian,  George  Pop  şi  Nicolae  Popescu.
                                                        —•  Fii  tată  celor  buni, şi biciu celor răi 1
            Afurisitul  de  sîmbure  însă,  tocmai
   1   2   3   4   5   6   7   8