Page 3 - Bunul_Econom_1900_28
P. 3
Nr. 28 BUNUL ECONOM Pag. 3
Iţi trebue: Pentru viţei 1 Hctl. oves pişteriţele, vermii, şoarecii şi guzganii
1. un jurnal, sau o condică de măcinat . . . . . . 4 « — « rod coaja şi rădăcinile tinere.
notiţe, şi DelavacaNr.l. 1 litră de lapte) 9 litre In muşunoaele de furnici se toarnă
2. o carte de evidenţă. ” ” ” ?■ * ” ” ” cu 10 — 90 b. apă ferbinte, conopişteriţele se prind
„ „ „ 4. 4 „ ,, „ J bani cu gunoiu proaspet, în care ele se
In condica de notiţe însemnezi
La meliţatul de cânepă adună eu grămada, şoarecii se stîrpesc
în fiecare zi, rînd după rînd, ce dai
1 lucrătoare . . . . 1 « — « gătindu-se pe sama lor piluri formate
şi ce iei, de pildă;
Şi aşa mai de parte zi de zi. din aluat acru şi pilituri de fer în părţi
i Octomvrie ipoo.
Seara apoi, sau cel puţin odată pe asemenea, în găurile guzganilor se pun
Grâu de sămânţă la VV jug. parţela I.
săptămână, treci fiecare porţie din frunze proaspete de limba cerbului.
3 V» ferdele, cu 2 cor. ferdela: 7cor. — b.
acest jornal la locul seu în cartea de Afară de animalele pomenite mai
Două jumătăţi de zile evidenţă. sunt leghion de gângănii, cari tăbărăsc
de plug . . . . . 3 « — « In cartea de evidenţă deschizi mai cu samă asupra frunzelor, florilor
Am vândut din grădină pentru fiecare ram de cultură deosebit şi fructelor, nimicindu-le sau cel puţin
4 Hctl. mere batule 2 pagini alăturea. Pe pagina l-a însem pricinuindu-le mari stricăciuni. Intre
cu 5 cor. Hctl. . . . 20 « — « nezi eşitele, în următoarele rubrici: la aceste se numără: gândacii de Maiu
Am strîns din grădină stânga. Datul {ariul, luna, ziua); în şi larvele acestora, gândaci cu botul
1 Hctl. poame căzute . 2 « — « mijloc obiectul; la dreapta preţul în lung, gândacii de lemn, lindinile de
La lucrul acesta bani. Pe pagina a 2-a intratele, în a- frunze, vespii şi gâunii, cum şi feluri
1 lucrător . . . . . 1 « -— « celeaşi rubrici. De pildă: tele soiuri de fluturi.
Gândacii de Maiu rod frunzele
Parţela I. 1 jug. cultură de grâu de toamnă. - in t r a t e pomilor, ear’ larvele acestor gândaci
rod rădăcinile tinere şi pe cele bătrâne
. D a t u l O b i e c t u l cor. b. D a t u l O b i e c t u l cor. b.
le descojesc. Gândacii trebue scuturaţi
10 cară de gunoiu 30, 31/VII 30 clăi de paie â
_______ bărbăteşte sara şi dimineaţa, omorîn-
în cultura cucuruzu- 1901 40 bani . . . . . . 12 —
lui, ă 1 cor. 80 b. . 18 — 5/VIII 12 Hctl. grâu â 10 120 du-’i. In contra larvelor cari pătrund
Imprăştierea guno
— la afunzime în pământ, nu se poate
iului . . . . . . 1
5% interese după face nimic cu folos; dar’ duşmanii lor
capitalul de 200 C. fireşti, cârtiţele şi ceucele, le pustiesc.
preţul pământului . 10
7°/0 amortisarea 1/5 Gândacii cu botul lung ai pomi
a capit. de 1200 c. ; ■ lor roditori au capul şi botul negru,
învestit în clădirile încolo sunt de coloare sură Ouăle si-le
economice, reparti- >
sat asupra celor 12 aşează în mugurii şi florile pomilor,
jug. pământ . . . . 2 34 unde se clocesc de căldura soarelui
1, 5/IX 1900 Arătura măzerichei
2 zile de plug . . . 6 şi es din ele nişte omide, cari îşi rod
1, 2/X Sămănatul 2 zile de culcuşul; din omide se fac nimfe (pă
plug şi 1 zi cu pal- puşi), ear’ din aceste în timp de 2 3
ma ..................... .... 7 —
--- Sfimenţa l 2/6 Hctl. săptămâni gândacii. Mugurii îngălbeniţi
ă 10 cor. . . . . . 14 trebue nimiciţi, fiindcă de obiceiu ei
4/V 1901 Plivitul 3 zile . • . 3 —
3—7/VII Seceratul 8 zile . . 8 ,-- conţin păpuşi de ale acestor gândaci.
30, 31/VII Căratul U/4 zile cu 1 Gândacii înşişi trebue omorîţi ca
vitele şi cu palma . 5 — gândacii de Maiu: Prunarul este de
5/VIII Treeratul . . . . 10
Contribuţie, asigu asemenea un gândac cu botul lung şi
rare, usarea unelte negru, antenele (corniţele) de asemenea
lor agricole . . . . 5 60
negre, aripile de coloare arămie luci
. Suma intratelor . 132 —
Suma eşitelor . 89 94 » eşitelor . { 89 94 toare, foalele şi picioarele ceva mai în
tunecate. îşi aşează ouăle în prunele
Venit net . 42 I 06
(Va urma). cele mai frumoase, a căror coadă o
IsiD O R B l AGA
rod, astfel că ele cad la pământ. Deci
pia de pomi, pentru a scurma pămân prunele căzute ar trebui adunate şi ni
P O M Ă R I T
tul de pe rădăcini sau a le roade coaja. micite, ca vermii din ele să nu mai
Unde lipseşte o bună închisoare ca, s. aibă prilej a deveni gândaci.
Animalele stricăcioase pomilor.
p., în vii, trunchiul pomilor trebue bine Gândacii de lemn se numesc ast
Mare parte a animalelor de casă îmblojit de sus până jos cu mărăcini, fel pentru-că îşi pun ouăle în lemnul
şi a celor sălbatece face stricăciuni po sau apoi spoit cu zamă de var. In con pomilor, unde fac adevărate drumuri.
milor, pe cei tineri îi nimiceşte chiar. tra iepurilor se recomandă ungerea Omidele sau vermii acestor gândaci rod
împotriva unor animale, s. p. a trunchiului cu unsoare de vulpe, ames nu numai coaja, ei şi lemnul pomului.
caprei) vitelor, porcilor, iepurilor, că tecată cu funingine. Cei mai neîmpăcaţi duşmani ai acestor
prioarelor, cerbilor ş. a., ajunge închi Fată de alte animale, închisoarea gândaci, ai omidelor şi păpuşilor lor,
soarea, care nu le îngădue a se apro nu ajută nimic. Anume Furnicile, cono- sunt ciocănitoarele.
