Page 7 - Bunul_Econom_1900_28

Nr. 28 BU NUL ECONOM Pag- 7

Brânză nouă 1 kl. cu . . . . . . — 24 cr. cetitorii noştri sîrguincioşi cari ar şti şi ei — Numai cât, să am iertare Măria Ta,
» în burduf cu . . . . ... .. — — cr. vre-un alt mijloc, şă binevoiască a ni-’l spune banii totuşi nu-’ţ poate fura nime, pentru-că
Ouă 5 cu . . . . . . . . . . — 10 cr. şi-’l vom publica şi pe acela.
Pui de găină, părechea cu . . . 30—'50 cr. nu-’s în ladă. Pe păzitorii ăia doi ’i-am pus
numai, ca să creadă lumea, că acolo îm ladă
P ia ţa din, B istriţa. întrebarea ij. Am pus şi eu trifoiu, în se află banii şi să nu-’i caute în alte părţi.
—da 13 Iulie 1900. — urma stăruinţelor Reuniunii dvoastre econo­ *
•Grâu frumos, fer. de 20 lit. . fl. 1T0 mice, şi sunt foarte mulţumit de el, s’a tăcut 0 împuşcătură renumită. In anul 1796
Săcaiă ferdelă cu . . . . . . fl. —'70 frumos, am de pe loc nutreţ îndoit atâta era în marş un despărţământ de soldaţi ruşi
Oves, ferdela Cu . , . . > . . fl. —•72 cât dacă îl lăsam cu iarbă- Dar’ vă rog sâ-’mi spre Cracovia, ca să ocupe această cetate,
Orz, ferdela cu . . . . . . . fl. ‘—•52 răspundeţi e de consult se cerc să fac sămânţă pe atunci slabă şi rău păzită. După vechiul
Cucuruz, ferdela de 20 litre . . fl. —•90 din el, şi când si cum, sau să-’l folosesc obiceiu, între ziduri şi prin turnurile cefăţei
Fasolea, ferdela » » » . fl. —•80 şedeau felurite corporaţiuni de meseriaşi.
Cartofi (grumpile) fer. de 20 1. • fl. —•50 numai de nutreţ? Având sămânţă', unde să Cele trei bastioane (turnuri) din afară, Cari
Vin nou, litrul cu . . . . . . . fl- ■ —'•— poate vinde ? se mai pot vedea până în ziua de azi, erau
Mere, ferdela de 30 litre . ~. . fl. —•80 V. S. în />’. ocupate de societatea Lunarilor şi pasaman-
Nuci, ferdela de 30 litre . . . fl. —•— terilor, cari cu armele lor vechi ţineau pază
Carne de vită 1 kl. . . . . . fl. —•40 RSspims. Precum Înţelegem, trifoiul sub comanda bătrânului măestru Casjmir Ora-
» » porc 1 kl. . . . . . fl. —•45 dtale e în anul întâi sămănat. Din anul întâi szewicz.
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . fl. —•45 la nici un cas nu ţi-să recomandă să cerci Intr’o zi, generalul rus Panin, cu înalta
Slănină svântată 1 klgrm cu . fl. —•70 şi nici nu ai putea face sămânţă. Cei mai lui suită, îmbrăcaţi toţi în uniformele cele
Brânza nouă 1 kl. . . . . . ■'.■'fl. -—•— mulţi cultivă trifoiul ca nutreţ, dându-’l vitelor mai frumoase, străbătu până la 1200 paşi
Ouă, 8 cu . . . . . . . . . f l . —■10 spre zidurile cetăţei pentru recunoaşterea
Put de găină părechea cu . f l . —•60 în stare proaspătă, şi bine e să nu-’l dăm terenului.
curat, ci amestecat cu pae. Poate fi însă «Aha! Pasărea aceasta aşi voi să o am»,
Poame sunt foarte puţine, din causa
şi uscat, precum s’a descris în foaia noastră. strigă Oraszevicz şi întinse mâna după armă.
frigului celui mare din luna Maiu.
La uscat să ţinem minte mai ales un lucru: «Pagubă de praful stricat pe nimic;
Spicoasele (grâu, săcara, oves,) sunt observa un cetăţian, «aşa departe nu bate
după-ce s’a uscat bine pe capre în câmp,
frumuşele, numai cam mici. Cucuruzul e foarte se nu-’l ducem acasă pe căldură că toate-’i nici o puşcă, sau numai una de aceea, în
frumos. Fân va fi mult. care ai putea pune uşor nişte gloanţe cât nuca
scuturăm foile şi florile, ci se-’i ducem pe de mari».
răcorite dimineţii ori serii. Intr’acestea Oraszevicz îşi rupse de pe
F e l u r i t e P o v e ţ e De sămânţă să alegi numai trifoiu din haină un bumb de argint, rotund, plin, de
mărimea unui ou de porumb, îl pusă în
anul al doilea ori al treilea, şi anume de cel
puşcă şi ţinti. Bubuitura avu noroc. Numai
crescut frumos şi curat de buruieni, şi anume
Curăţirea ruginei. decât văzură pe generalul Panin resturnându-se
Dacă ni-au ruginit cuţitele sau furcuţele din a doua cositură. întâi îl cosim şi-’l folosim de pe cal. O nespusă frică cuprinse pe Ruşi
la vite, ear’ cositură a doua o lăsăm să şi toţi să împrăştiarâ.
şi voim să le facem ca nouă de curate, să le
crească frumos, şi în ajunul coacerei îl cosim, Trupul mort a lui Panin a fost înmor­
ungem cu oleiu de sămânţă de mac şi să le mântat cu pompă militară în locul unde a
lăsăm aşa unse 2 zile. După aceea să le că de-’l vom lăsa să se răscoacă, să scutură; căzut. O cruce simplă de piatră a arătat
frecăm bine-bine cu praf de var nestins şi îl uscăm ca de obiceiu şi-'l îmblătim. Dacă sute de ani de-arândul locul unde şi-a aflat
vremea te-a favorisat şi locul de nu ţi-a dat
ne vom ajunge scopul. E bun şi petroleul. moartea unul dintre cei mai mari generali ruşi.
Ungem locul petat de rugină, cu petroleu, şi burueni, apoi, în anul viitor, poţi cerca să In anul 1896 guvernul rusesc a dus
petroleul înmoaie cum am zice rugina şi o faci sămânţă, că e bine plătită la toţi negu­ în patrie cu mare cere.monie osemintele dis­
putem după o zi chiar, curăţi uşor. ţătorii de sămânţă din oraşe, chiar aici în tinsului general.
Orăştie încă o poţi vinde negreşit. La cercetarea scheletului s’a aflat în
- * lăuntrul căpăţinei bumbul de argint, întocmai
Un bun nutreţ pentru găini. ca cel amintit. Prin aceasta fapta lui Orasze­
Mult păţiţii Englezi au aflat folosul şi vicz a fost pe deplin adeverită. El fusese
la o plantă pe care noi pe aici o nesocotim: l l l f i l » ! distins de cătrş magistratul oraşului Cracovia
prin o diplomă, care încă până azi să păs­
la floarea soarelui. Ei pun foarte multă floarea trează în ramă de urmaşii lui.
soarelui şi sămânţa ei o dau găin ilor, care hră­ Viclenia birăului. îutr’o comună româ­ Tot acolo să mai poate vedea şi
nite cu ea, cresc, să îngraşe şi ouă cu mult mai nească s’a întâmplat nu de mult, că represen- arma cu care a omorît pe generalul Panin.
spornic ca de obiceiu, ba şi penele le cresc tanţa comunală a hotărit să vândă pădurile Aşa să apărau în vechime cetăţile. Tot
mai lucii, mai frumoase. comunei. La vânzare comuna a căpătat pe omul era ostaş 1
ele 36 000 de cor. Sfatul satului însă, până
a cumpăra altă moşie cu banii, nu a depus Posta Redacţiei'.
întrebări banii la vr’o cassă de păstrare, unde să fie

şi siguri, ci a hotărit se-’i lase în grija primăriei. Dlui X. în Petroşeni. Fiindcă nu ne-ai comuni­
R ă s p u n s u r i Aflând despre aceasta protopretorjil, a citat cat numele, nu am putut publica poesia, deşi în sine
la sine pe birăul Satului şi ’i-a făcut aspre
e destul de reuşită. Dar’ nu e copiată de undeva?
înfruntări, că atâta sumedenie de bani ţin în Dlui A. B. V- în V. „Omul Econom“ ca idee
întrebarea 12. Unui vecin al meu i-s’a sat, de unde uşor poate să-’i fure cineva. şi intenţie este frumoasă, dar’ aşa de mane reuşită ca
întâmplat că fătându-’i scroafa, şi-a mâncat Judele comunal, un ţăran român, dar’ viclean formă, că te rugăm să nu stărui pentru publicare.
ea însăşi jumătate din purcei. Nu să ştie ca o vulpe, răspunde: Celelalte asemenea. Ne-ai îndatora mult dacă ne-ai
trimite din când în când şi câte-o corespondenţă
ceva prin ce s’ar putea împedeca ori desvăţa — Să am iertare, Măria Ta, nu-’i fură economică, pe care am folosi-o negreşit cu mulţămită.
scroafele dela acest obiceiu păgubitor? nimenea, pentru-că am pus doi oameni să-’i
St. B. în 5. d. p. păzească; unul în lăuntru lângă lada satului,
ear’ altul afară la stradă. Comitetul de redacţie:
Răspuns. Dând întrebarea d-tale unui
econom mai păţit, el dă sfatul, că scroafelor — Doi inşi! Mare ispravă! — replică Preşedinte: J br. lo a n 3£ihu.
de fătat să li-să dee din când în când, la o mânios protopretorul. — Doar’ cu doi inşi M em brii: D r. St. E r d e ly i, I o a n M ih a iu
zi două, câte un pic de curechiu (varză) şi uşor pot isprăvi hoţii când îşi vor pune de D a n iil D a v iă f i C o n sta n tin JSaicu.
şi ci-că mâncarea curechiului ar avea înrîurire când să fure banii!
asupra năravului din vorbă şi că atari scroafe Ţăranul se apropie de protopretor şi Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
nu-’şi mănâncă purceii. privind în jur să vadă nu cumva îl aud şi
Redactor respons.: Ioan M oţa
De altfel lăsăm întrebarea deschisă şi alţii, îi şopteşte taina lui mare: