Page 1 - Bunul_Econom_1900_47

Anul I Orăştie, 18 Nov. v. (r Dec. n.) 1900 Nr. 47

A B O N A M E N T E : |l O R G A N U L jj. I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) jj „R e u n iu n ii econornies în O răştie jj se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci, il ApaVC î n fiecare Sâmbăta li Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

A. j lucrul acesta se întemplă în România! ! ţuică mai puţină, deci beţie şi ruinare
îndreptarea stărilor rele. | In fiecare an se aduc din Francia în | a sănetăţii mai puţină, şi mai multă

j preţ de milioane, prune uscate închise i hrană bună si mai mulţi bani frumoşi.
Străduinţa oamenilor doritori de i în cutii, şi se vend în România cea I
Lucrarea ministeriului român de
mărirea neamului lor, de ridicarea lui care vara are prune la eâ acasă, cât i domenii în punctul acesta, e o lucrare
pe urmele şi treptele altor popoare puţine alte ţeri! i bună, bună pentru popor, pe care vrea
deja bine aventate, împuternicite, — j se-’l pornească pe căi noue de câştig,
Este o gospodărie rea aceasta, şi i
este îndreptată într’acolo, ca stările rele j şi bună pentru stat, care şi el va avea
pricina ei e una singură : neştiinţa, trista i
pe care le află la poporul lor în una s câştig din sporirea industriei acesteia.
şi neagra neştiinţă a poporului, de a !
ori altă privinţă, se se lecuiască cât I
face mai bine decum face. El a înve- i
mai repede cu cele bune vezute şi ! i ' Noi am dat cetitorilor noştri şti­
ţat se facă din prune — » ţ u i c ă « , şi j
practisate la alte popoare. ! rea, ca se vadă cum în toate părţile
din ţuică încolo puţin altă. Pentru ţuică j
Unii oameni de bine ai poporului, | oamenii de bine ai poporului. nisuesc
apoi îşi pune capul şi se ia de piept j
lucrează în felul acesta în cercul lor | a-’l ridica în cele ale economiei sale,
cu oastea pentru-că a cutezat guvernul
mai îngust, local, alţii în cercuri mai j a-’l face se bată căi mai noue, mai lu-.
a pune niţică dare pe ea. Se lasă îm- i
largi, ear’ cei ajunşi sus de tot, în cer- | minate, căci prin asta îl ridică peste tot.
puşcat, dar’ ţuica nu şi-o dă la mesură j
curi ce se întind peste întreagă ţara, j încerce dar şi oamenii noştri tot
de dare, el vrea s’o bee aşa ieftină şi în i
fiecare după starea lui, după puterea! ce aud că e nou în economie şi ce le
tignă. Ear’ dacă nu şi nu, apoi mai bine ţ
lui, după treapta lui. Ici vezi o Reu- I e în putinţă şi lor se înoiască, căci spre
— îşi tae toţi prunii! Reu face. Căci ;
niune d. e. economică, sau de cetire I propriul bine vor încerca.
n’are decât se urmărească lucrarea ace- j
sau de altă ajutorare a poporului, lu- j
luiaşi guvern care i-a adus legea cu'j
crând peste un ţinut mai restrîns, colea j
darea pe ţuică, şi va afla că el vrea I
una peste un comitat, dincolo alta peste Pentru gimnasiul din Brad.
se aducă şi altă lege, tot privind i
ţara întreagă. Ear’ nisuinţa e aceeaşi:
prunele: | Dăm cu plăcere loc apelului de
ruperea velului de neştiinţă de pe ochii
poporului in cutare ori cutare privinţă, Ministrul domeniilor a pregătit o j mai jos, care înseamnă începutul unei
stăruiri mai cu dinadinsul pe lângă
deschiderea ochilor lui spre căile mai lege, prin care se se încuragieze în me- j
mărinimia publicului nostru român, ca se
luminoase, mai spre soare, decât cele sură foarte mare i n d u st r i a f r u c t e - j
contribue la ridicarea unei însemnate
p'rin îngheţul de azi, pe care umblă. l o r uscat e. Se ştie că această indus- i
propte susţiitoare a acestui preţios ins­
Căci e mare încă întunerecul prin care trie e foarte bănoasă. Fructele uscate, i
orbecă popoarele. i fireşte cele bine uscate (nu pline de | titut de înveţăment. Masa studenţilor
Luăm o pildă: Ţeranii români i cenuşă de pe vatra cuptorului şi unele i ar fi un magnet pentru tinerii buni din
ţinut, ca se tragă la acest gimnasiu,
din România, sunt dintre aceia, cari ca ! arse, altele abia călite), se caută tare. I
rari alţii, au putinţa a cultiva grădini j Ear’ ca se ai fructe aievea bine uscate I asigurându-’i numerul de ascultători şi
mărindu-’i viitorul. Iată A p e l u l din
mari, căci au pâment destul. Şi ei şi i se întrebuinţează c u p t o a r e a n u m e |
vorbă:
au grădini, ba şi pomi prin grădini, i de u s c a t p o a m e (Reuniunea română |
mai ales înse pruni mulţi-mulţi. Pruna l agricolă dela Sibiiu încă a aşezat un I Intre împrejurările de astăzi, dacă
voim un viitor sigur şi fericit, datori
este o poamă, care, cumi vedem bine, j atare cuptor, foarte bun, în Selişte) I
suntem, se ne fortificăm mereu.
trece' foarte tare, căci poate fi între­ Guvernul român, prin noua lege, va j
Şcoalele noastre sunt cetatea noastră
buinţată pentru facerea de rachiu, pen­ i e r t a t o a t ă v a m a şi va da a j u- j
de căpetenie, unde ne înarmăm cu
tru fabricare de lictar, şi pentru a fi t o a r e de bani a c e l o r a , c a r e îsi. r
armele cele mai tari în lupta, vieţii, cu
păstrate în formă uscată, căci se caută v o r a d u c e a t a r i c u p t o a r e d i ni învăţătură, ştiinţă, cultură Fără învă­
tare peste iarnă, şi de bogaţi şi de i st r e i n ă t a t-e, u n d e se află. Şi vor | ţătură traiul ne este greu, fără ştiinţă
săraci. | putea atunci duşmanii legii ţuicii, se-"şi j suntem o oaste desarmată, fără cultură
heloţii popoarelor culte.
Aşa fiind, nu e nimic mai trist, i usuce prunele şi se le vendă ei în lo- j
Fără îndoială omul poate înainta
cum am zice atestat mai slab, pentru ! curile. cari azi îşi acoper trebuinţa, adu- i
în învăţătură, ştiinţă, cultură, dacă nu
un popor ca cel din România, decât i cendu-le cu mari cheltueli, din ţeri în-I
e silit se se lupte din cale afară contra
aceea, se trebuiască se-’şi aducă el, i depărtate. Nu numai, ci vor putea ei j
neajunsurilor materiale pentru existenţă,
pentru trebuinţele oraşelor şi chiar sa- \ se trimită în afară şi se facă frumoşi I cari îi storc puterile fisice, şi-i scurtează
telor, prune uscate din ţeri streine 1 Şi i bani, căci se caută. Şi se va produce zilele vieţii.