Page 4 - Bunul_Econom_1900_47
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. .47
la nutreţ zeci de floreni în fiecare an tită atârnă un fel de ulcică mică în ca mijloace de limpezire: gelatin, tanin,
-1
şi veţi putea se ţineţi vite mai multe care să cadă picurii de pucioasă ori albuş de ou, lapte şi aşa numitul „pă-
şi mai bune. zdrenţele arse din aceea). Aşa afumând, ment spaniol."
‘ R omul. S imu picurii ce-ar fi căzut în văsuţele de Pentru a înlătura materiile tulbu
sub turtiţă, îi putem curăţi încălzind rătoare, să recomandă' şi strecurarea
puţin vasul, şi zdrenţele arse din tur- vinului avend uneltele de lipsă, prin
V I I E R I T tiţâ nu pot cădea în vin, precum cad hârtie, prin cărbune sau azebst. Dar’
dacă facem afirmarea cea rea, care să aceste lucruri nu-’s pentru proprietarii
îndreptar
face de cei mai mulţi. mici.
pentru manipularea în chip raţional a
Ori-care chip de limpezire ni-l’am
mustului şi a vinului. Limpezirea vinului. alege, de un lucru trebue să ţinem
Măestria de a limpezi vinul, nu e
Instrucţiuni, date de ministerul reg. u. de agricultură. samă: vinul să fie deja cu desăvârşire
chemarea micului producător, ci a co trecut peste terbere, — căci dacă nu
(Urmare). merciantului de vinuri. Dela cultivăto- mai cât de cât vinul e încă în ferbere,
Cum se face- a fiinţarea? rul viiei, numai atâta să poate cere, ca be.şicuţile ce să tot ridică din el, ridică
strugurii ce i-a dat bunul D-zeu, se-’i şi materia de limpezire ce am slobozit
După obiceiul de toate zilele, afu-
stoarcă copţi cum să cade, mustul să-’l în el, şi aşa nici materia limpezitoare
marea buţilor goale, cum şi a celor
stoarcă fără greşală, vinul cel nou să-’l însăşi nu se poate scoborî la fund şi
numai pe jumătate pline, se face aşa,
tragă de pe drojdii la soroacele sale, nici materiile tulburătoare nu le poate
că o turtiţă de pucioasă se acaţă de
şi atunci în un an, mult în doi, vinul coborî cu sine în jos.
un drot şi se sloboade aprinsă în bute,
se limpezeşte cât nu mai are lipsă de Să ajută dar’ a să limpezi, numai
înţepenind cu dopul drotul în gaură..
lucrări deosebite pentru limpezire. Oa vinuri deplin încetate de fert, dar’ cari
F e l u l a c e s t a d e a f u m a r e
menii pricepuţi la vinuri, iau mai bu tot mai au o faţă tulbure. >
nu e bun. Şi nu e bun, pe lângă scă
curos vinuri de acestea limpezite de
derile deja arătate, încă şi pentru aceea, (Cei-ce s’ar interesa de felul cum
sine, decât de cele cari au fost limpe
că drotul bătend dopul peste el în se lucrează la limpezirea vinurilor cu
zite prin ajutor maeştrit. ;
gura buţii, face acolo o urmă, un şăn oare-câre din materiile înşirâtă mai sus,
Dar’ fiindcă sunt totuşi caşuri că
ţuleţ, din pricina căruia noi nu mai pot primi instrucţiuni anume),
vinul rămâne tulbure şi omul mai bu
putem astupa desevîrşiţ acea bute,
curos pune pe masă un vin limpede
căci prin urma drotului tot mereu poate
ca cristalul, decât unul tulbure, vom îmbunătăţirea mustului si a vinului.:
întră aer în bute, ceea-ce nu e bine.
arăta cum să purcede pentru a lim
In toamne reci, strugurii, să ştie,
Pentru afumare se folosim tot pezi vinul ce nu vrea să se limpezească
nu să coc bine, şi va fi multă acreală în
deauna dopul anume de afumare, de la timp.
care am vorbit şi l’am descris în numă struguri, ear’ ploi prea multe aduc
rul 44 (dop prin mijlocul căruia trece Materiile limpezitoare. putrezirea şi nimicirea bunelor aşteptări
un drot cu cârlig la capăt, de care După felurile vinurilor, legea în- ale viierilor. Iar’ aceea o ştie fiecare
acăţăm turtiţa de pucioasă, şi sub tur gădue folosirea următoarelor materii proprietar de viie, că din struguri ne-.
ginar din Indii, şi din Perşi a. Naturalistul
tins vălul seu etern. Acestea ne dau 29 mi a supraveţuit câtva timp ursului, a perit şi
Pallaş spune că. în 1727, în urma unui cu
lioane de morţi pe an! el. Porcul mistreţ şi lupul au perit şi ei din
tremur de pământ, nişte bande enorme din
Popoarele, se sting de asemenea. Nu Anglia,
aceşti şoareci trecură nul Volga lângă As-
de mult au perit Tasmanienii; alţii îşi fac
Aşadar’ Anglia a perdut patru neamuri trakhan şi apoi s’au repândit în centrul şi
deja bagagele, ca bieţii Hawaieni, şi cea mai
de animale, dar’ în acelaşi timp a Căpătat Apusul Europei. In 1753 şoarecele brun
mare parte dintre popoarele Polyneziei, cari
altele patru, aduse ori venite din afară: Şoa ajunse până la Paris, şi a năvălit în Anglia
cu toate astea sunt azi încă oameni frumoşi
recele negru, şoarecele brun, epurele de casă cam pe la aceeaşi epocă. De altminteri el a
şi voinici. După un studiu al d-lui Vitoux,
şi cerbul platycerc. Cele două din urmă fe cuprins lumea întreagă fiind foarte sporitor
rasa israelită ar fi destinată să piară în cu
luri de animale au fost introduse de bună Acum 30 de ani, un scandal mare s’a pro
rând (dar’ mai n’o cred), precum şi Indienii
voie, pentru-că sunt folositoare; cele două dus la New-York, prin faptul, că într’un spi
Americei de Nord.
dintâi s’au introdus ele singure, călătorind tal de-acolo şoarecii deveniseră aşa de îndras-
Aşa în lumea oamenilor. gratis pe mare, în fundul corăbiilor. Prin neţi, încât rodeau picioarele bolnavilor în
In lumea animalelor, aceeaşi vedenie umblarea corăbiilor dela o lume la altă, au timpul nopţii!
se produce. Mii de neamuri de animale nu răspândit şoarecii în toate regiunile globului. Dar’ cu toate aceste amănunte, unele
De altminteri, una din aceste specii va dis serioase, altele hazlii, istoria rămâne aceeaşi:
mai sunt azi de cât în starea de fosile, adecă
pare acolo unde se află în luptă cu cealaltă. om după om se prăvale, neam după neam,
nu mai există de loc. Au perit făcând loc
altora. Ear’ sub ochii noştri acelaşi lucru să Şoarecele negru pătrunse în Anglia abia în oameni ori animale, şi acelaşi lucru în lumea
urmează. Iată câteva pilde din lumea anima veacul XIV, şi a trăit acolo fericit până când plantelor, a arborilor, a vieţuitoarelor în apă,
s’a ivit şoarecele brun, care i-a tăcut un răs- ba şi a petrilor în pământ!.. Şi de apropierea
lelor:
boiu groaznic. Şoarecele negru e mai slab acestor stingeri, acestor apusuri eterne, ne
Urşii erau un neam de animale toarte
şi va peri în curând: Aceasta va fi al cincilea aduci mereu şi mereu aminte, tu melancolică
număroaşe în Europa-apuseană pe vremea
neam de animale stîns numai în Anglia, şi neguroasă toamnă.
împărăţiei romane, ear’ azi ei au perit cu
desăvîrşire din Anglia şi din Francia. Au Se zice că şoarecele negru este originar
mai rămas încă, dar’ foarte puţini, în munţii din Orient, şi că s’a introdus în Europa în
Pirenei şi încoace. Castorul, un animal care urma cruciadelor. Şoarecele brun ar fi ori
