Page 6 - Bunul_Econom_1900_47

Pag- 6 B U N U L E C O N O M Nr. 47

v a c i l e p e s t e t o t nu p o t fi s o c o ­ osândirilor din urmă, aflători în Bulgaria. In- 700 de ani. Cu toate acestea acest unchiaş
t i t e ca v i t e de tras; şi aşa aceia dată-ce unul din ei ar fi prins in România, vegetal e bine păstrat. Numele lui e Sieben-
cari îşi cărăuşesc cu vacile (în loc de va fi aruncat in temniţă pe timpul la cât e bruderbaum (copacul celor şepte fraţi,) căci
bpi) nu pot fi puşi la dare de drum osândit. pare alcătuit din 7 trunchiuri. La înălţimea
tot aşa ca cei cu cară cu boi (sau că­ Preşedintele tribunalului român ce a de 4 metri, unde începe a se desface în
ruţe cu cai), ci numai pe jumătate: în adus osânda, a primit scrisori dela Bulgari, ramuri, e aşezată o bancă, ale cărei margini
loc de 6 coroane cât să dă de boi sau în care îl ameninţă cu moarte. sunt îmbrăcate întru câtva de coaja teiului..
cai, cei cu vaci de tras plătesc numai La rădăcină e o bancă pe care se pot odihni1
3 coroane dare de drum „în al pământului sin, &ace leul şi cei cari nu au putere de-a se sui pe
Cărturarii noştri se facă cunoscut cel betrăn“... Am trecut într’o zi prin banca de sus.
de grabă acest lucru celor pe care i-ar Mesentea, o comună mică românească lângă La intrarea în parcul dela Kadinen se
şti că îi priveşte, ca până la 4 Dec. Teiuş. Cercetând şi modesta bisericuţă, m’am află un stejar gros de 8—9 metri, bătrân, de
se poată tace recurs. opriţ mişcat înaintea unei cruci de peatră 700 de ani, dar’ nu e aşa de bine păstrat
asupra căreia ti nărui preot V. Oţoiu îmi ca teiul mai sus pomenit. Ti unchiul e.scorbu-
Convocare. Domnii membri ai Co­ atrasă luarea aminte. E crucea preotului care ros, avend o uşă şi o fereastră, ear’ în scor­
mitetului „ Reuniunii Economice în OrăstiP, slujea în această comună: în zilele grele ale bură e loc pentru zece inşi.
sunt prin aceasta invitaţi la şedinţa pe Marţi
revoluţiei din 1848, parochul gr.-or. Vasile In ţinutul Karthaus la Hoppendorf e
în 4 Decemvrie o. la orele 21/2 d. a.In localul
Pop. De el să face o mică pomenire şi în alt copac bătrân, vestitul »Fag creţ.» Nu e
casinei române.
Raportul lui Iancu, şi istoria lui pe scurt e aşa de gros, dar’ totuşi trei bărbaţi abea îl
Boala Ţarului. La capătul săptămânii aceasta: pot cuprinde cu braţele întinse. Diametrul
trecute se răspândise ştirea din Petersburg, In zilele răsmiriţei fiind şi el dintre coroanei copacului e de 40 de metri.
că Ţarul a murit. Ştirea, primită cu îndoială,
preoţii români cari sprigineau şi agitau miş­
s’a dovedit de neadeverată. Telegramele mai
ncue vestesc, că Ţarul se află mai bine. carea revoluţionară în înţelesul pornirii dela Opreliştea vânzării de beuturi
Ţarul are tifoidă-, de intestine dar’ deşi starea conducătorii români, s’a întâmplat că l’a-u spirtoase în cantine. Ministrul de răs-
bolnavului e îndestulitoare, medicii se tem prins într’o zi husarii trecători pe-acolo. Ne- boiu al republicai franceze, a dat cătră
să nu să înrăiascâ de nou, când ap&i poate iâpădându-se el de neamul seu şi de mişca­ comandanţii corpurilor de armată ur­
deveni foarte periculoasă.
rea lor, husarii l’au luat şi î’au tîrît cu ei mătorul ordin:
până la Aiud. Aci l’au pus în piaţă şi au „Iubite generale! Conduşi de do­
Datoriile şi chizeşiile l’au răpus. Boala
sinuciderii prinde şi între ai noştri, „Tri- încercat bravura de a-i tăia capul din o sin­ rinţa de-a scuti trupele, ce stau sub
bnua“ scrie, că Ioan Hossu, înv. gr.-cat. în gură lovitură de sabie. Cel mai încrezut hu­ comanda D-Voastre, de primejdia al­
pens. din comuna Calacea, cercul Ciachi-Gâr- sar şi-a tras spada şi a dat! I-a tăiat bietu­ coolismului (beţiei), capii militari air
boului, în etate de 45 ani, s’a o mori t în ho­ lui orn btrigata (înghiţitoarea) şi o parte de luat de-o vreme încoace măsuri referi­
tarul Olpretului, venind dela Dej, trăgendu-’şi grumaz, dar’ nu de tot, cât să-’i cadă capul,
de 3 ori cu revolverul în cap. Au rămas de toare la vinderea de beuturi în casarme.
el; văduva şi 2 copţi aşezaţi. Pricina omoririi cum să plănuise:* î. A ' căzut ameţit şi husarii Cele mai noue şi mai simple măsuri de
de sine se spune că a fost; chizeşiile şi dato­ l’au lăsat aşa:-Dacă n’ au reuşit să-’ 1 taie din- restricţiune stau în opreliştea de-a se
riile multe la bănci şi apropierea licitării asu­ tr’una, a doua-oară ti’au ' niai dat, poate cre­ vinde vinars şi asemenea licornii în ca­
pra moşioarei sale. deau că şi aşa e mort.- Dar’ sărmanul sluji­ sarme numai la anumite ceasuri, sau
tor al altarului lui D-zeu ş'a sculat. S’a vin­ se refer la alegerea unor anumite beu­
Ucigaşii bulgari osândiţi. Joi seara, în
decat el cum s’a vindecat, bine nu. Când în- turi spirtoase, a căror vânzare e ier­
săptămâna trecută, după orele 10, s’a adus la
ghiţa apă, îi curgea o parte afară prin gât­ tată; altele earăşi opresc de tot de-a
Bucureşti judecata în afacerea Bulgarilor cari
lejul spart. Dar’ a trăit încă aşa, până în se vinde alcool în cantine.
au omorît în Bucureşti. Iată osândă ce s’a dat:
1859, 11 ani după revoluţie.
In omorîrea lui Fitovski vinovatul de Din punctul de vedere al sănătăţii
In anii din urmă a vieţii, bătrânul
căpetenie Hiev a fost osândit la mun c ă şi al disciplinei este de lipsă a curma
preot şi-a făcut până’ trăia crucea de peatră
s ii n i că p e v i a ţ ă, ear’ tovarăşii sei Miteff , aceste deosebiri, a uni prescripţiunile
care se-’i fie pusă la cap, şi pe dosul cnîcii
şi Stoiceff la 20 a n i muncă silnică pe viaţă în contra alcoolului şi a întinde asupra
a săpat în peatră mândrele cuvinte:
ear’ Trifanoff la 2 ani într’un. institut de co- întregei armate o măsură la fel, care
recţiune (fiind el încă minor.) . „ în a l pămentului sîn nu se poate" restrînge numai asupra
In omorul lui Mihăileanu, Dimitroff „Zace leul cel betrăii!“ unor corpuri de armată.
este osândit la muncă silnică pe viaţă ear’ sigur versuri ce însuşi şi-le-a făcut, ear’ pe D e a c e e a am dat h o t ă r î t a
soţii sei Alexoff la 20 ani muncă silnică şi iaţa crucii e numele lui, daţul naşterii şi o p r e l i ş t e de-a se v i n d e în ca­
Peteff la 5 ani temniţă. al morţii. s a r m e vi nars, l i c o r u r i a l c o o l i c e
In afacerea complotului contra Regelui sau v r e u n a di n m s ur i e c u n o s ­
l
î
t
Pentru gtmnasiul din- Brad. Mult On"
Carol au fost osândiţi Bogdanoff la 10 ani c u t e s u b n u m e l e d e „a p ăr i t i f“.
D- Petru Călciunariu, advocat în Orşova, a
temniţă ear’ Acelsoff şi Dimitroff la 10.000 Opreliştea aceasta se întinde asupra tu­
binevoit a ne mai trimite suma de 68 cor.
lei amendă în bani. turor cantinelor din casarme şt din ta­
34 fii. cu meniţiuneă completărei gimnasiulni
Au fost apoi judecaţi în contumaciam berele de manevre. In cantine nu se
nostru la 8 clase. Spre acest scop, cu totul
la muncă silnică, pe viaţă mişeii din comite­ iartă decât vânzarea beuturilor fermen­
s’a contribuit JOS coroane 34 fileri. Pri-•
tul macedonean din Sofia, cari conduc aceste tate: vin, bere, must de mere, must de
mească mărinimosul- donator cea mai viuâ
fărădelegi şi cari n’ău fost prinşi în Ţară, şi pere, şi beuturile obicinuite (cafea, ciaiu,
anume: Sarafoff, Dividoff, Kovaceff, Petfoff fnulţămită.— Brad, la 21 Noemvrie n. 1900. lapte, ciocoladă ctc.) care nu cuprind
şi Stoianoff ear’ Teodoroff, Bosniakoff, Pop- G e o r g i u P.ărăn, dir. gimnasta!. alcool.
Arsoff, Zamfiroff, Tzckoff, căpitanul Trolefif, Vă provoc deci să luaţi măsurile
Burlakoff şi Iconoff la 20 ani muncă silnică. Copaci Uriaşi. In Prusia răsăriteană,„ în de lipsă, pentru-ca aceste porunci care
Cei declaraţi vinovaţi în omorul lui ţinutul Wehlau, lungă şosea1, pe moşia Sen- sunt a se afişa în toate cantinele, să fie
Mihăileanu au mai fost osândiţi şi la 10.000 tler-Krug s.e află un teiu străvechiu.. Copacul îndată duse în îndeplinire!
lei despăgubiri familiei ucisului. e foarte în nalt. Colina de verdeaţă alcătuită
Toţi âu primit osânda liniştiţi, numai de frunzişul lui se începe dela înălţimea de Mare nenorocire s’a întâmplat în Moşniţa
A lexoff plângea. doi metri dela părnent. Trunchiul măsoară (Bănat) Sâmbătă, în 24 Noemvrie n. la 8
Pe temeiul ăcestei judecăţi guvernul din jur în prejur, la înălţimea de un piept ore dimineaţa. Economul Vlada Seco.şan s’a
bulgar trebue să pornească şi el urmărirea ‘ de om, 8 metri, ear’ vîrsta lui e de vre-o dus să scoată ţerigă. (nesip) pentru drumul.