Page 5 - Bunul_Econom_1900_47
P. 5
Nr. 47 B U N U L E C O N O M Pag, 5
copţi sau putrezi, nu poţi face un vin natâ fiind exploatarea ei cu mari chel- tatuls Sibiiuhii, ba până şi peJa noi, de
nici plăcut, nici aromatic, nici trainic. tueli, dl Vulcu şi-a luat de tovarăş pe comercianţi Români Sălişteni. Prin
dl Petru. Corn şa, comerciant în mulţime de comune fruntaşe de ale
Dar’ aceea ce natura vitregă a
Selişte. noastre chiar pe aici, pe unde neguţătorii
unui an, a împedăcat în desvoltarea
După lucrări pregătitoare de luni erau numai străinij azi în uşa prăvăliei
deplină a strugurilor, ne e cu putinţă vezi pe Selişteanul ori Selişteanca în
de zile, în ziua. sfinţilor Mihail şi Ga-
se suplinim noi, dându-’i materiile ce-’i vril, s’a putut începe lucrarea în moară portul lor frumos, răspândiţi dela Să
lipsesc. Şi anume în must e iertat se sub noii intreprinzători. Făcend după lişte. In istoria răspândirii negoţului la
punem zăhar alb curat, ear’ în vin spirt prânz sfi-nţirea morii, r— seara au dat noi Românii din Ardeal, dl Comşa va
banchetul, la care au luat parte: Dnii ocupa o pagină de aur. Dsa şi-a înmulţit
curat, sau acrimea prea multă se o
Dr. Ioan Mihu, directorul »Ardelenei«, azi meritele prin participarea la însemnata
înlăturăm în chip potrivit. Aceasta o
N. Vlad, Ios. de Gbronaş, Dr. Ştefan întreprindere industrială a dlui Vulcu,
eartă şi legea despre vinuri (art. 23 Erdeiyi, D. Da vid, I. Vulcu, N. Andrei a cărei înactivare o sărbătorim.
din 1893.) şi I. Popovici, membri în Direcţiune; Dl Ioan Branga, prin O succeasă
Acele feluri de purcedere, cari slujesc Dr. I. Pop, Dr. R. Dobo, A- Barcian asămănare a armoniei musicei cu ar
la îmbunătăţirea mustului sau a vinului, şi I. Branga, ţnembri în corn. de supra monia din o corporaţiune, cum e d. e.
veghere; P. Belei, S. Vlad, V. Orbona.ş, şi Direcţiunea unei băiiei, închină pen- R
la împlinirea lipsurilor acelora, se numesc:
G. Buzdugan şi I. Florea, funcţionari, tru direcţiunea „Ârdelenei", care în. fru
P u r c e d e r i de im b u n â t ă ţ i r c a
proprietarul contractant R. Kaess, dl moasă armonie pune la cală isprăvuri
v i n u r i l o r . Şi ele sunt umătoarele: Petru Comşa şi fiiul ionel Comşa (Se- economice financiare, ce ne ridică for
(Va urma). lişte), preotul Ioan Moţa şi înv. dîr. ţele materiale şt autoritatea în afară.
C. Baicu. Dl C. B a i c u închină pentru func
S’au ţinut mai multe vorbiri, cele ţionari, pentru dl Vulcu, etc; dl Dr.
: Un progres economic. mai multe cu temeinice priviri asupra St. Erdălyi pentru preoţi; dl Dr. Pop
stărilor noastre economice, asupra înain mulţumeşte de buna amintire ce i-a
tărilor ce vedem desfăşurându-să şi asu făcut Directorul băncii; dl Dr. Dobo
Tâlcuim azi, pe scurt, rostul ban
pra persoanelor ce au rol de căpetenie pentru Dr. Mihu; etc.
chetului dat în sara sfinţilor „Mihail şi
în aceste desvoltâri. A fost o seară plăcută. Musica
Gavril" în hotelul „Central" din loc,
bună a lui Gogi ne-a desfătat cu prea
despre care am pomenit în. numărul Dl Dr. I o a n Mi hu cel dintâi a
nostru trecut. închinat pentru dl Ioan I. Vulcu. I-a frumoase cântări naţionale şi poporale,
şi la orele 2 noaptea ne-am despărţit
El a fost, cum bine a scos la scos la iveală vrednicia personală, cu
iveală dl Dr. I, Mihu în un toast, ser- noscut fiind ca un comerciant , foarte cu plăcute impresiuni.
bătoarea unui progres economic foarte sîrguincios, cinstit şi. cu spirit de între
înveselitor, în afacerile economice ro prindere în Gomerciul seu. Pe terenul
mâneşti din Orăştie. ■ agricol şi comercial, zice dl Dr. Mihu, Ş t i r i d e t o t f e l u l
facem şi, noi Românii progrese simţite,
Ol Rudolt Kaess s’a apucat în
dar’ în al treilea ram de frunte econo 0 rugare.
Orăştie de o întreprindere mare şi fru
mie, în i n d u s t r i e , stăm rău de Fiindcă şi acum avem încă numeroşi
moasă : se lumineze oraşul cu lumină
tot. Mulţumită spiritului de întreprin printre domnii abonaţi, cari ne-au cerut şi
electrică. A cheltuit mult cu introduce
dere a dlui Vulcu şi a soţului seu în
rea ei, ear’ publicul, ca la ori-ce între primesc foaia, fără a-’şi fi plătit abonamen
afacere, iată azi putem sărbători aci şi un
prindere nouă, nu i-a dat îndată tot tul, unii chiar dela început, — rugăm de
început de i n d u s t r i e prin fraţi de-ai nou şi stăruitor pe binevoitorii noştri abonaţi,
spriginul de lipsă, încât întreprinzătorul
noştri. încheie cu » D-zeu să ajute!« a ne trimite de grabă restanţele.
ajunsese în oare-care strîintorare. S’a a-
dresat atunci conducătorilor băncii ro Dl N. V l a d arată meritele însem E toamnă târzie, anul nu a fost reu,
mâneşti „Ardeleana", se-’i dee spriginul nate ale directorului băncii, dl Dr. Mihu, mâi ales acum e uşor fiecărui econom şi căr
bănesc de lipsă, îmbiindu-le jumătate precum în alte întreprinderi, aşa şi în turar a-’şi â împlini datorinţele în dreapta şi
din venit ca la companişti. Ştiind pre jurul întregului acest arangeament eco în stânga: se nu uite dar’ nici de plata abo
ţui viitorul frumos al acestei întreprin nomic financiar al băncii, d-sa a fost namentului la foaia noastră.
deri, ce e o podoabă pentru oraşul spiritus motor în afacere, şi fără de
nostru, conducătorii „Ârdelenei" au întrat d-sa poate azi banca nu şi-ar putea
E conom ii cari au vaci de tras,
la învoială cu dl Kaess. E încheiat con sărbători această însemnată lărgire a
în loc de boi, nu plătesc dare de
tractul pe 30 de ani. Toţi sunt de baselor sale economice financiare, lăr drum decât pe jum ătate ! Dela vi-
părere, că în curend această operaţie gire ce a reuşit în chip atât de solid
cişpanul comitatului s’au trimis la toate
financiară a băncii, va răsplăti bine. şi rentabil. închină pentru Dr. Mihu,
comunele lista, în care sunt înşiraţi toţi
Pentru coperirea arangeamentului directorul băncii. proprietarii cu vite de tras, şi scrişi
cu lumina electrică însă, dl Kaess a Dl R u d o l f K a e s s închină tot care cu cât e pus la dârei Listele sunt
pus „Ardelenei" la disposiţie şi venitul pentru Dr Mihu, recunoscendu-’i aceleaşi puse la primărie spre vederea tuturor.
morii sale cu vapor. Aflarea unui bun merite în arangeamentul făcut; dl I. Primăriile sunt însărcinate, a face cu
arendator al acestei mori, era lucru Vulcu mulţumeşte pentru frumoasele noscut celor pe care îi priveşte (adecă
greu, ear’ fără de aceasta întreg aran- cuvinte cari i le-a adresat dl Dr. Mihu; proprietarilor de vite de tras), că până
geamentul cu electrica, era îndoios. Dr. Mihu închină pentru Dr. I. Pop la 4 Decemvrie pot recura contra dării
Direcţiunea „Ârdelenei" a fost însă zelosul nou preşedinte al comitetului puse pe ei, dacă se simt neîndreptăţiţi
norocoasă a afla în sinul seu propriu de supraveghiere. (dacă-’i pus omul la dare pentru patru
un întreprinzător vrednic de toată în Dl. I. M o ţ a scoate la iveală pe boi de tras, pe când el are numai doi,
crederea, pe dl I o a n I. V u 1 c u, co dl Petru Comşa, companistul dlui Vulcu. ori altfel).
merciant în loc, un om foarte sîrguin- Arată câte sunt meritele dlui P. Comşa Se face cunoscut celor pe cari îi
cios, care a luat asupra-’şi exploatarea pentru răspândirea comerciului la noi priveşte, că ministrul de comerciu a
■morii. Trebuind la moară mari repa Românii. Din Sălişte, şi de sub mâna hotărît în 1896 (sub Nr. 45.909), din
rări, lărgiri, etc., şi peste tot împreu- I dlui Comşa s’au umplut satele în comi- prilegiul unei pricini ajunse la- el, că
