Page 3 - Bunul_Econom_1900_47
P. 3
Nr.' 47 B U N U L E C O N O M Pag- 3
In g r ă d i n ă . Nefiind pământul în mai rămân 16 ciasuri de noapte, din cari oraşelor. Pe la sate mai puţin. Şi nr’a
gheţat, puteţi sămăna şi acum sîmburi de vr’o 8 pentru somn, şi alte opt pentru a fi trebui cruţate cheltuelile, ce se cer pen
poame, puteţi răsădi pădureţi şi altoi. Să întrebuinţate cu folos. Eată cum: tru agonisirea acestei maşine; căci ele
paţi în jurul pomilor şi gunoiţi cu pompost, Cei-ce aveţi copii, petreceţi cu drag în
se răsplătesc într’un an, mult doi.
cu gunoi ii putred sau urină apătoasă. Să tre ei. Adunaţi şi pe cei mici şi pe cei mai
Nime nu se mai îndoieşte că,
paţi gropi "pentru pomii ce voiţi a resădi în mari în mijlocul vostru. Puneţi pe cei mai
dându-se tăiat, se face mare cruţare cu
primăvară. Săpaţi şi rigolaţi grădinile peste pricepuţi să ajute la învăţătură pe cei mai’
tot si le gunoiţi cât de bine. împrejmuiţi nepricepuţi, şi înşivă nu căutaţi nici o oste nutreţul şi vitele se hrănesc mult mai
trunchiul altoilor tineri cu mărăcini pentru neală pentru a-i lumina şi a-i face să îndră bine. Nu numai paiele, dar’ şi fânul
a-t scuti de iepuri; ear’ în contra frigului un gească cartea. cocenos, păios şi ploat sunt aruncate
geţi trunchiul lor Cu 6 amestecătură din zarnă
Reţineţi şi pe juni dela umblete pustii încoace şi încolo, în urmă ajungând ca
de var, balegă de vită, oâment galben şi şi stăruiţi să cetească cărţi şi gazete. Cetiţi
sânge. Stîrpţi omidele şi păpuşile acestora. înşivă, dacă ştiţi. Dacă n’aţi şti, obicînuiţi-vă aşternut; chiar si nutreţul ceva mai
Tăiaţi crengile uscate tocmai de lângă trun- buri, fiind mare, nutreşte reu vita. Din
a asculta pe alţii; şi cu deosebire nu vă pre
chiu, sau de lângă creanga din care sunt contră, toate aceste tăiate cu maşina şi
getaţi a lua parte la prelegeri economice şau
crescute. Neteziţi bine tăietura, şi rana o la cursuri de meserii, ce s’ar ţinea în comună- făcute mestecătură, se mănâncă mai cu
ungeţi cu ciruială din lut şi păcură. Tăiaţi înlesnire, mai cu poftă, fără se se risi
Femeile harnice şi pricepute sunt şi în
pomii riscaţi, şi îngăduind timpul, scoateţi
acest timp destul de îmbulzite de lucru. pească ceva. Dacă din când în când
trupinile.
Tors, ţesut, cusut, cârpit, spălat, curăţenia acest nutreţ se stropeşte cu apă sărată,
Pe cât timpi e ger şi puţină zăpadă,
casei, îngrijirea copiilor ş. a, nu le dă ră
acoperiţi sălata răsădită şi alte legumi cil sau i-se adaugă napi tăiaţi, el devine
gaz de odichnă în mare parte - nici chiar
frunze. Gătiţi straturi calele pentru curethiu şi mai gustos şi mai preţios.
noaptea.
şi călărabe. Scurt, fără maşină de tăiat nutreţ,
Bărbaţii sunt datori se iee de pildă fe
In st upi nă. Faceţi toate pregătirile nu se mai poate purta adevărată eco
meile lor harnice, întrebuinţând şi ei zilele
trebuincioase, ca stupit să nu fie neliniştiţi
şi nopţile de iarnă cu lucruri aevea folosi nomie. In Sibiiu, s. p. cui îi lipseşte
prin şoareci,, paseri, pisici, sau prin ori-ce
toare. îndeosebi să î n c u n g i u r e c â r c î ma , această maşină, o împrumută pentru
sgornot mare în apropierea stupinei. Imblo-
j o c u l de c ă r ţ i şi alte îndeletniciri pă plată pe câte o jumătate de zi sau pe
jiţi bine coşniţele. Scutiţi-le chiar şi de ra
gubitoare.
zele soarelui. ‘ ziua întreagă, şi astfel ar trebui se facă
In a g n , f e n a ţ e şi vii. Căraţi gu- oamenii noştri şi la sate.
noiu, şi îngăduind timpul, continuaţi a face Maşina de tăiat nutreţ. Masine de tăiat sunt de mai multe
ogoarele adânci de iarnă. Trageţi brezde de ) -
A ţinea vite bune cu nutreţ pe feluri. La fabricantul A n d r e i u R ie g e r
scurgere în holde. Faceţi şanţuri şi canaluri.
cât se poate mai1 puţin,- trebue să fie în Sibiiu, se află maşini eu 33/ 47 şi
Obliţi locuri gropănoase şi desiundaţi rozoare.
Spargeţi ţel ini. Gunoiţi pe deasupra ţînta fiecărui plugar.'-Şi această ţintă 72 fi., după mărime şi bunătate.
livezile. Scoateţi tufele, stîrpiţi mărăcinii şî se poate ajunge în mare parte cu ă- Destul că, celui-ce-’i dă mâna a-’şi
înlăturaţi petrile. cumpăra o astfel de maşină, nu-i va
jutorul m a ş i n e i de t ă i a t nu t r e ţ .
Gunoiţi şi rigolaţi viile,
Tocmai de aceea în economiile mai părea 'rău. Folosul îi va vedea în scurt
Faceţi socoteală despre venitele şi chel-
mari s’a introdus pretutindenea această timp. Dacă unul singur n’ar fi în stare
tuelile de peste an. Fără de o astfel de so
coteală mulţi .dau de rîpâ. sculă preţioasă. O vedem introdusă în să o cumpere, însoţească-se mai mulţi.
cele mai multe economii ale Saşilor şi Nu vă pregetaţi a introduce această
Şi după-ce în timpul zilei aţi isprăvit
unele sau altele din cele înşirate aici, vă chiar şi de Românii noştri, locuitori ai maşină în economie. Cu ea veţi cruţa
şi mă privea, îsi luase o înfăţişare de statuă ; a se desface de mine, mă certă mereu,
î n g h e ţ u l m o r ţ i i ...
în mână cu un măr roşu, taţa-fi devenise semne de furtună... însă frecă oare. Nu peste
palidă, ear’ buzele i-se mişcau tremurătoare.. mult ea încetase cu cearta, şi eu -— o
O prinsei de braţ şi ne aşezarăm pe o sărutam cu foc. Ah, de ce, toamnă tu, cu zilele tale'*
bancă din apropiere. Din faţa ei o rază de Când s’a trezit din această beţie sufle umede şi reci, cu pomii tăi desfrunziţi, cu
câmpul ruginiu, cu ploile şi negurile tale, de
raiu pământesc transpira, era atât de frumoasă, tească, cuvântul întâiu rostit i-a fost: Urîtule!...
cum nici când riu mi-s’a părut. Pentru-ca Poftim..., mai deunăzi fusesem nătâng, acum ce aduci tu totdeauna aminte omului, de
să mă conving de e trează, ori visează, îi şi urit. Mândre vorbe dar’ venind ele dela apropierea gerului vecinie, de răceala mor
ating încetinel frumoasa-i faţă, mângâindu-o Anicuţa, nu supărau. mântului ?
pe frunte; ear’ ea se trezeşte ca dintr’un Ea deveni acum mai vorbitoare, rupse De ce ne faci se ne aducem mereu şi
vis, mă priveşte cu ochi schinteetori .şi cu o două mere de pe o ramură, şi unul mi’l dete mereu aminte, că toate lucrurile în lumea
voce ce exprima nemulţumire îmi zice: Nătân- mie. Ii mulţămii şi i-’l plătii. asta sunt ca zilele verii pe care tu le-ai alun
gule ! gat, ca negurile tale care vor peri şi ele, si
Fericirea noastră a mai durat câteva
Trecuseră mat multe zile, când mtr’o după ele va veni îngheţul zgribulit, fioros,
zile. Anicuţa a plecat, ear’ eu am ' mai stat
seară luăm eară calea fatală din.ziua amintită. păgân, de sub al cărui linţoliu ştie D-zeu
o zi; mi-am deplâns amorul scurt, .apoi m’am
De astă-dată n’arn mai rupt mere, ci ne-am cine şi ce va mai vedea primăvara!
pornit la drum, şi pe Anicuţa n’am mai
aşezat liniştiţi pe pajiştea verde, privind nuraa vezut-o de-atunci... Şi mai vîrtos eşti tu, toamnă, aducă- '
la frumoasele plantatiuni din jurul nostru. tore aminte de trecerea unei vieţi, şi venirea
Dar’ vorba ceea: munte cu munte nu
Anicuţa părea foarte îngândurată, era alteia în urma ei şi a rânduri de vieţi ur
să întâlneşte;,. Mai ştiu eu unde voita- întâlni-o
adâncită în cine ştie ee cugete, era aproape mate de altele, a neamuri de oameni ce
ear’ şi vom comiua firul întrerupt. Când o
fără voe. Mă încercăm a o înveseli, îi făcea şi-au trăit traiul şi-au fost înlocuite de altele..
voiu mai întâlni, nu ştiu, dar’ una o ştiu de
haz chiar, dar’ nu se însufleţia. Ajunsesem Adeverirea acestor melancolice . reverii,
sigur, că atunci „nătâng11 - nu-int va mai zic,
ear’ la jocul mut al nostru; cuvintele nu mai sunt, de pildă, şi numai cele 80.000 de mor
„urît“ poatecă mai frumos nu m’am făcut.
aveau sens. minte ce se deschid în fiecare zi pentru a
NICU-
Pentru-ca se numai fiu nătâng, o prind înghiţi pe oamenii stinşi din lume, pe cei
peste mijloc o ştrîng uşor la piet, ea începu peste cari a trecut toamna şi iarna şi-a în
