Page 7 - Bunul_Econom_1900_47

Nr. 47 B U N U L E C O N O M Pag 7

comunei, din gropile de lângă sat: şi melci le înconjurau cu apă. Ca să-’i îngrase rs&ţratitfEi
din o groapă prea afundă, deodată îi puneau în oale de lut şi-’i hrăneau cu aluat
desprinde un ţărm u re, -care îl «stropeşte muiat în vin fiert. Melcii.-'erau de cei ce se
astupându-’L sub el, şi până se -vi-sâ ajutor, mănâncă şi la noi, dar’ ajungeau aşa de mari, Luptă CU un urs. „Universului*1 i-se
’l-au scos mort; pământul ’i-a frânt toate ■oa­ încât în găoacea unora puteau pune un sfert scrie din Buzău: Mai mulţi locuitori fruntaşi
sele; Nefericitul era de 28 de ani; au rămas de litru de vin! Cei mai căutaţi erau din din comuna Goideşti, localitate în apropiere
de el soţia văduvă şi o fetiţă orfană de Iliria. Nu-’i mâncau ca azi fierţi, rasol etc., de graniţă, văzând marile stricăciuni, ci li-se
3 ani. ci fripţi în tigăi de4 argint şi-’i mâncau la fac de urşi cari sunt număroşi în pădurile
veselii sub cuvânt că dau gust de beutură. din acea parte şi le răpesc vitele dela pfeune
Gât să pipă în Francia? Statul francez în chiar toiul verii, s’au hotârît a face o ’
a încassat în anul trecut din vânzarea tutunu­ Moatte. Vasile Basarab, înv, ca soţ, mare vânătoare, spre a stîrpr acele fioroase
Candid Bratu c i tată, cu inima frântă de du­
lui respectabila sumă de 329 milioane franci I animale. Acea vânătoare s'a făcut în primele
rere fac cunoscut tuturor consângenilor şi a-
Tutunul vândut a fost 38.161.627 kgr., ceea- zile ale lunei curente, în marile păduri ale
micilor trecerea din viaţă a prea iubitei lor
ce revine aproape un chilogram de cap de soţie şi fică Ma r i a Ba-sarab născ. Bratu fraţilor Carp; de pe teritorii! acelei comune.
om , socotind şi copiii, sau 3 kgr. de fiecare întâmplată Joi seara în 16 Nov. st. v., în al 25- Se atie, că vânătoarea de urşi este din­
locuitor major. lca an al vieţii, în Romos. Fie-’i ţărîna.uşoară) tre cele mai primejdioase şi spre a ataca
Trecerea tutunului de cap de locuitor aceste animale, se cere multă grije şi curagiu.
Rugare. Acei Domni, cari au primit
s’a î n t r e i t în timp de 70 ani. Aşa în anul Nicolae I. Moisică, unul dintre vânători, văzând
liste de colectare pentru Despărţământul Oraş-
1830 ea era de 352 grame pe om, in 1845 tia al Asociaţiuniij sunt rugaţi a retrimite lis­ venind spre el un urs, se ascunse după un
de 529 gr., în 1861 de 763 gr., în 1875 de tele în 8. zile la adresa directorului cu ori copac, de unde trase un foc de puşcă, şi avu
840 gr., în 1880 de 907 gr., în 1890 ceva şi care resultat. Comitetul. bucuria a vedea fiara culcată la pământ.
peste 944 gr., ear' în anul 1898 de 990 Crezând, că l’a ucis, vânătorul se şi apropie
grame. Productiunea teatrală din de urs, pentru a-1 trage la luminiş şi a-’i lua
9
pielea: avu însă spaimă a vedea, că ursul
Hunedoara.
Vedenie grozavă- Din Vieria se scrie: nu numai că nu era mort, dar’ la vederea
Pantofarul Simacek era foarte jaluz pentru In 17 Noemvrie n. a- c. m-s’a dat oca- lui s’a sculat în labele dindărăt şi s’a repezit
frumoasa şi tinăra lui femeie. Zilele trecute sie, nouă Hunedorenilor, ca să asistăm Ia o la el.
ca de obiceiu ear’ s’a certat cu ea, din pricina producţiune teatrală, pusă la cale de tineri­ Detunătura armei, mugetul 'fiarei rănite
mea română din loc.
geloziei. Femeia în supărarea ei a părăsit şi ţipetele lui Nicolae Moisică, atrăseseră pe
Ca epitropî ai bisericii gr.-or. române
casa şi abia după trei zile s’a întors la ceialalţi vânători, cari alergând în ajutorul
din loc, în favorul căreia s’a destinat veni­
obiditu-’i soţ. Cum a vezut-o acesta, s’a a- tul curat al acestei petreceri, ne ţinem de tovarăşului lor, văzură cu groază pe urs cum
riîncat în braţele ei şi-a rugat-o să meargă datorinţă morală a aduce, pe calea aceasta, cu furie strîngea în braţe şi muşca cu gura
să-’i aducă un medic, căci el e grozav de domnilor diletanţi, călduroasele noastre mul­ pe nefericitul Nicolae, care părea a fi un
ţumite pentru zelul şi diliginţa ce şi-au pus’o
bolnav. Femeia s’a dus la doctor. Soţul rămas cadavru. Cu 2 gloanţe ei reuşiră a omorî
fiecare ca această producţiune teatrală să
singqr şi-a luat cei patru copilaşi şi la fiecare succeadă atât de: bine. r bestia sălbatică şi cu mare greutate scoaseră
’i-a zdrobit capul cu ciocanul. Când s’a reîn­ O prestaţiune mai sticceasă ca şi pre­ din ghiarele înţepenite ale ursului pe tovarăşul
tors femeia a înmărmurit I3 vederea în­ darea celor 3 puncte din programul petre­ lor, care nu mai da nici un semn de vieaţă.
fiorătorului omor. Când în urmă au venit cerii acesteia, nu se poate aştepta nici dela Grav rănit, cu oasele sdrobite, Nicolae I.
cei mai rutinaţi diletanţi.
; poliţiştii, Simacek le-a, strigat din . patr M’a Moisică se află astăzi în căutarea spitalului
1 Atât din punct de vedere moral, cât
înşelat femeia. Am nebunit.
şi material, prodiicţmnea a fost perfect suc- rural „Nifon“, unde graţiâ îngrijirilor medicale
ceasă. Toate punctele din program au fost ce i-se dă, să speră a i-se scăpa vieaţa.
Cheltuelile statelor mari. In dieta Franciei frenetic aplaudate, dovadă că publicul mare, *
s’a primit budgetul pe anul viitor. El arată ce literalminte umplea frumoasa sală a ho­
telului dlui. M. Rimbaş, a rămas pe deplin Peste mare într’o luntre. Căpitanul dela
că statul va avea cheltueli de 3.548.902.582
mulţumit. marina daneză, Iohansen, este singurul, care
franci, ear’ venituri: 3,549.14.755 franci. Deci Nu putem vorbi. îndeosebi de fiecare
eu ceva mai mari venituri ca cheltueli. diletant, căci — la dreptul vorbind — nu a îndrăsnit a trece Oceanul din E u r o p a la
Parlimentul Germaniei are şi el în ştim pe care să-’I scoatem mai mult în re­ A m e r i c a într’o luntre cu vâsle. Căpitanul
dosbanre budgetul imperiului, care arată lief: unul ca unul, fiecare s’a achitat pe de­ Iohansen, astă-vară, ca comandant ăl unui
plin de rolul Seu. vapor englez, a dat pe mare de un vapor
2,240.947 304 inarce la venite şi la cheltueli.
" Domnii diletanţi, cari nu pentru prima- fără stăpân încărcat cu metale: Acest vapor
>(E mal mic ca al Franciei, pentru-că multe dată s’au .produs pe bină, au dovedit de
din cheltuelile locale, pe care în Francia le astă-dată că pe viitor se pot angaja la role l’a luat cu sine la Gibraltar, unde bogăţiile
supoartă tot statul, în Germania le coper cât să poaţe de grele ca se le poată preda aflate au fost licitate de autorităţi, ear’ Iohan-
Budgetele provinciilor, regate, ducate, în cari cu deplin succes. Din parte-ne n’avem cu­ sen din banii încassaţi a căpătat şi el o sumă
vinte în de-ajuns, prin cari să-’i îndemnăm frumoasă. El atunci se hotărî, se-’şi caute
■Germania e bucăturită, respective din care e
ca să nu părăsească această frumoasă încli­ rudele în Florida. Lua cu sine o luntre
alcătuită).
nare ce o au, din contră dorim să-’i vedem pentru două persoane, să provăzu cu hrană
cât mai des procurându-ne seri plăcute cum
Melcii în Francia. In halele centrale a fost şi cea din 17 n. 1. c. pe timp de 60 zile şi plecă din Gibraltar cu
•din Paris se vând pe fiecare an la 800.000 După producţiune a urmat dans, carp fiul seu de 12 ani. In drumul lor au trecut
cu multă animaţie a durat până aproape de pe lângă insulele Canare şi Cuba, ajungând
- de kilgr.'de melci vii. E vorba de melcii
zorile zilei.
mari, goi, de podgorii,-cari se cresc şi în­ după 59 de zile la Florida.
Venitul c ur a t material, ce s’a consta­
graşă mai pretutindene în Francia, dar’ mai tat cu această ocasie, atinge aproape însăm-
ales sunt vestiţi cei din Bourgogne. Aci se nata cifră de 200 coroane.
cresc si îngraşă după obiceiuri vechi. Pe la Vă mulţumim, domnilor diletanţi, pen­ Com itetul de redacţie:
tru interesul ce-’l arătaţi causei româneşti în
sfîrşitul verii îi adună în parcuri (pădurici)
genere, ear’ bisericii noastre gr.-or. în spe­ Preşedinte: D r. loan M ihu.
amici, umbroase şi răcoroase, înconjurate c’o
cial. Credem că exprimăm o dorinţă a tutu­
opritoare de surcele de rândea şi cu un ror Hunedorenilor, când vă zicem din inimă: M em brii: Dr. St. Erdelf/i, loan Mihaiu
gărduţ de spini. Ba e şi un păzitor, care are »Să vă vedem pe bină şi la CrăciunU Daniil Dayid şi Constantin Batea
grijă să nu scape, pe vremi de ploae, aceste H u n e d o a r a , 26 Noemvrie n. 1900.
moluşte. JIi hrănesc cu cimbrişor şi alte plante Pentru epitropia bis. gr.-or. Alexandru Proprietar - editor: IoaM M ihaiu
mirositoare. La sfîrşitul toamnei îi adună, îm­ Dima a Evuţii şi Situeon Chirca.
pachetează şi trimit. In vechime parcurile de Redactor respons.: Ioan M oţa