Page 1 - Bunul_Econom_1901_15
P. 1
Anul II Orăştie, 7/20 Aprilie 1901 Nr. 15
A B O N A M E N T E : O R G A N U L II I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" ii se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fi.)l jumătate an 2 cor. (1 fi.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A p a r e î n fle c a r e S ă m b ă tă i Abonamentele şi inşerţiumle se plătesc înainte.
titudinile mari şi perseveranţa muncito
I In grădini merele patule reuşesc i
Organisaţiuni economice ! perfect la noi pe la toate satele şi re- rilor români şi să le dea preponderanţă
numerică, ear’ prin puţinele pretenţiuni
j giunile până şi pe la casele resleţe, îm-
şi ce au, ei fac o concurenţă straşnică
şeoale profesionale, j prăştiate pe cele plaiuri ale munţilor, Ungurilor, Săcuilor şi Saşilor la intre-
şi ele sunt excelente pentru export. Tot
iii. aşa pe aloeurea cireşele, vişinile, nucile. prinderile industriale publice, ca şi la
cele particulare. Maghiarisarea lor ajunge
Se ne întrebăm acum, câţi grădinari şi
în curând pe a doua treaptă, în faţa
pomologi, câţi negustori şi comisionari
Şi ce bogăţii şi comori nepreţuite durei necesităţi de a-i avea şi a se pu
de meserie români sunt între noi, cari
nu produce şi conţine solul nostru — tea folosi de ei.
se le adune dela micul şi marele pro
atât deasupra, cât şi în interiorul pă
ducător, se le sorteze şi expedieze in Aşa este, în toate întreprinderile
mântului ? Pădurile noastre de stejar
centrele mari comerciale din tară si industriale din ţară majoritatea uvrierilor
conţin până la 80— 90% stejar verita . J 5
străinătate, pentru a obţinea mai bune sunt Români, dar’ ce folos, că ei nu pot
bil, cel mai preţios lemn de muncă din
preţuri pe ele? deveni nici-odată independenţi şi antre
Europa, pe când pădurile din România * ’ St.'’
şi din unele părţi ale Ungariei abia nu In industria de casă, câte produse prenori în contul şi pe risicul propriu.
Ei sunt aplicaţi mai mult numai în pos
mai 4— 5 % , ear’ restul masivelor pă ale ei nu se potrivesc pentru comerciul
turile mai grele, ordinare şi foarte pu
durilor se compun acolo din cer şi tu- mare şi pentru export, şi câte din ele
ţini la lucrările mai fine şi pur technice;
fan, cu totul improprii de muncă şi fără nu sunt compatibile de o însemnată per
ear’ în posturile diriguitoare, cari trag
nici o valoare industrială. Si totuşi noi fecţiune, şi totuşi se ne întrebăm, câte
>
)
prin nechibzuinţă, sub titlu de libertate case şi firme româneşti avem, cari se salariile, indemnisaţiunile şi tantiemele
cele grase şi foarte remuneratoare, în
absolută de pădurit şi în lipsă de bră- se ocupe cu adunarea, sortarea, apretura
aceste nu se găsesc Români aproape
nişteri şi forestieri, îngrijitorii de această lor, şi care se le dea ultimul lustru şi
de loc. Capitalişti şi antreprenori români
avuţiă naţională, am înlocuit pe multe formă pentru comerciul mare? Nici una!!
in industrie nu se găsesc mai nici-odată,
locuri stejarul preţios prin arini şi mes Trist, dar’ aşa este, că din 3 milioane
Şi nici că se pot ridica la aceste din
teceni, bradul şi molidul prin fag pădu- de Români nu se găseşte între noi nici
uvrieri simpli. Aceasta din unica causă,
cel şi plop, ori cu nişte ponoare, cari una două case mari măcar, cari se se
că Românilor le lipseşte educaţiunea
se surpă pe noi de ne îngroapă sub îndeletnicească cu aceste perfecţionări
practică, în vederea trebuinţelor indus
mormanele de petriş al lor fenaţele şi şi exploatări ale producţiunei noastre
triei şi comerciului. Puţinele scoale se
păşunile cele delicate şi mănoase din naţionale.
cundare, ce le avem, sunt menite se dea
vale. Pădurile noastre comunale produ
Şi nu câ Românul nostru ar fi tinerimii noastre educaţiunea generală
ceau înainte groşi şi tulpini seculare de
neapt în industrie şi comerciu şi la în unic cătră vocaţiunile şi ocupaţiunile li
mare valoare intrinsecă, azi nu mai dau
deletniciri industriale. Pe lângă o indus berale. Şi apoi, ce o să faci cu abitu-
decât pari, nuiele şi mlăjet şi prea pu
trie de casă foarte bogată şi variată, a rientul de gimnasiu în industrie şi co
ţine lemne de foc.
cărei producţiuni rivalisează cu aceea
merciu? Şi ce să facă absolventul de
Rîurile noastre curg încărcate de a popoarelor celor mai culte şi indus
liceu şi scoale reale şi ce să întreprindă,
nomol gras şi gunoiu deja munte şi de triale, n’avem decât se întrăm în ori şi
dacă capitalul şi experienţa îi lipseşte?
prin ogrăzile şi satele noastre, şi nimeni care fabrică şi întreprindere industrială
nu le împedecă şi abate din cursul lor dela noi, şi vom vedea îndată, că ma
pentru ale sili să-şi lase nămolul gras joritatea uvrierilor sunt Români, şi ei
şi gunoiul pe fenaţele şi păşunile noas sunt mai tenaci şi mai iscusiţi totodată, A g r ic u l t u r a
tre, ca se le fertiliseze. îmbelşugatele şi căci se iniţiază mai curând în operaţiu
Sorgul.
dilicioasele noastre păşuni de munceluri nile şi serviciile ce li-se cer, şi tot ei
şi de munte, ce foloase minime ne dau, dovedesc mai multă tenacitate şi perse- Intre plantele de nutreţ se numără
în raport cu ceea-ce ar putea se dea, veranţă. Cu toate inţenţiunile vădite ale şi sorgul, care în România este cunos
când cuintesenţa dibăciei noastre indus iniţiatorilor, patronilor şi conducătorilor cut sub numele de m ă l a i u t ă t ă r e s c ,
triale şi a experienţei tradiţionale se fabricei d’a nu primi Români şi de-a cum şi sub numele de mă t ur i . La
concentrează în cuvintele: » că daca ai face de cele mai multe-ori din fabrici noi vine înainte sub numele de t at ar că.
vedea cum se fabrică brânza, n’ai mai staţiuni de maghiarisare, ei nu pot să Măturile cele mai multe ce acum se
mânca din ea« !! nu recunoască şi aprecieze în curând ap vend în boite şi sunt foarte răspândite
