Page 2 - Bunul_Econom_1901_21
P. 2

Pag-  2                                           BUNUL  ECONOM                                                       Nr.  21

       faţă  de  alte  popoare;  nici  se  se  mai   Poate  să  dai  la  început  de  unele  eşe­  timpul  cel  mai  potrivit  pentru  cosit
       îngroape  toţi  prin  cele  cancelarii  ca   curi,  de  nevoi  ce  acuşi  te  desnădăj-   este  când  partea  precumpănitoare  a
       „domnişori",  care  prea    adesea  sunt   duesc,  dar’  ca  mâne  vei  fi  trecut  peste   plantelor  de  nutreţ  se  află  în  floare.
       numai  o  „fală  goală,  pungă  uşoară*1,  ci  ele  şi  vei  avea  vrednicie  cu  atât  mai   Vom  urma  acum  să  arătăm  mo­
       se  se  dee  la  taraba  negoţului, la  mare,  cu  cât  ai  ştiut  să  le  treci  fără   dul  gătirii  nutreţului  trebuincios  pentru
       zgomotul  industriilor,        căci   aşa   a-ţi  perde  curagiul.   Dar’  şi  aci,  cum   iarnă,  în  parte  pentru  toamnă  şi  pri­
       făcând  nu  numai  ei  înşişi  să  vor  ferici   am  mai  zis,  oameni  harnici,  isteţi  şi  măvară,  ear’  în  anumite   împrejurări
       mai  bine,  ci  şi  naţiunea  lor  o  vor   muncitori,  să  punem,  nu  ce  avem  mai   chiar  şi  pentru  vară.
       ridica,  prin  ridicarea  singuraticilor.  slăbuţ!   N’avem  azi  încă  fabrici  şi  sta­   Ştim  că  la  noi  e  îndeobşte  cunos­
            Aşa  zicem  şi  noi.  Şi  o  zicem  cu   bilimente  industriale  de  ceva?  Să  ne   cut  numai  un  singur  mod  de  gâtire  a
       atât  mai  vârtos,  cu  cât nouă  ne  lipseşte   pregătim  numai  fii  mulţi  şi  aleşi pentru   nutreţului,  anume:  acela  prin  uscare.
       prea  mult  din  toate,  ne  lipseşte  aproape   ele,  şi  atunci  în  chip  natural  vor  răsări   Atât  întâia  cositură  cât  şi  a  doua,
       totul.  Deşi  ar  putea  se  nu  ne lipsească.   de  sine  şi  acelea.  In  Sălişte  şi  în  Orăş­  uneori  şi  a  treia  se  uscâ  la  soare,  fă-
       Ne  lipsesc  aşezemintele,  deci  partea   tie  ni-să  dă  o  prea  frumoasă pildă  a ve­  căndu-se  cu  chipul  acesta  din  întâia
       materială  a  dorinţei,  pentru-că  nu  s’au   dea  ce  poate  vrednicia  unui  om  în   cositură  fân,  din  a  doua  şi  a  treia
       făcut  serioase  încercări  de  a  le  scoate   comerciu !                             otavă.  .Modul  uscării  fânului  şi  otăvii
       ca  din  pământ,  dar’  acolo  unde  s’au       Domnii  Comşâ  şi  Vulcu  sunt pilde   este  îndeobşte  cunoscut.
       făcut,  s’a  dovedit,  că  nu  suntem  ne-'  vii,  cari  ar  trebui  să  însufleţească  pe   Pentru  lucernă  şi  trifoiu  se  obicî-
       putincioşi  nici  materialiceşte  nici  mora­  fiecare  părinte  român  a-şi  da  câte  un   nueşte  modul  de  uscare  cu  ajutorul
       liceşte.  îndeosebi  un  ram  economic  mai   fiiu  la  negoţ,  ear’  întreprinderea  indus­  aşa  numitelor  capre.   După-ce  s’au  co­
       înalt  a  fost  îmbrăţişat  şi  de  poporul   trială  luată  în  mână  de  câtră  dânşii   sit,  trifoiul  şi  lucerna  nu  se  aşează  în
       nostru,  cel  al  instituţiunii  băncilor,  ca   aici,  şi  care  în  mânile  lor  înfloreşte,  în   stare  umedă  pe  capre,  pentru-câ  ar
       mai  ademenitoare  şi  mai  promiţătoare   vreme-ce în  alte  mâni  abia  vegeta,  arată   putea  uşor  să  putrezească,  ci  se  lasă
       de  resultate  pipăite  imediate.  Şi  ce  a   că  nici  pentru  industrii  nu  suntem  noi  cel  puţin  o  jumătate  de  zi  să  se  că­
       dovedit  încercarea  noastră,  a  poporului   oameni  neapţi!  Ear’  de  le  vom  şti  îm­  lească  n  brazde,  şi  numai  după  aceea
       celui  ce  atâta  se  tângue  de  »sărăcie ?«   brăţişa  şi  vom  şti  arăta  resultate  fru­  se  aşează  pe  capre,  unde  rămân  până
       Aceea,  că  avem  şi  bogăţie  mai  multă   moase  cu  ele,  ne  vom  ridica  aşa  de   s’au  uscat  deplin.
      decât  am  ştiut  sau  am  fi  crezut,  şi  şi  repede,  că  nu  va  mai  fi  lipsă  să  ne  ri­  In  alte  ţeri,  mai  rar  şi  la  unele
      oameni  destoinici  de  a  conduce  aşeze-  dicăm  căciula  înaintea  străinilor,  ci  să   neamuri  din  ţeara  noastră  se  păstrează
                                           >
       minte  bune,  mulţi!  •                    ni-o  ridicăm  noi  faţă  de  noi,  ba  şi  alţii   o  parte  a  nutreţului  în  stare  verde.
            Ne-am  ridicat  pe  terenul  acesta  în   câtră  noi!  Aneasta  să  ne  fie  dorinţa,   S’a  dovedit  că  vitele  hrănite  cu
       un  scurt  sfert  de  veac,  încât  am  înce­  ambiţia,  scopul  vieţii!              nutreţ  păstrat  în  stare  verde,  nu  nu­
      put  a  ne  cuceri  tocmai  aceea pentru-ce      Stăruim  drept  aceea  de  nou  pe    mai  că  surit  mai  stăruitoare  la  muncă,
       articolul  foii  din  Pesta stărueşte:  putere   lângă  părinţii  români  să  se  gândească   dar’  se  şi  îngraşe  foarte  bine,  ear’  va­
       atrăgătoare  şi  aducătoare  de  stimă!  Ui-   mult  şi  bine,  asupra  acestor  idei  mari.   cile  dau  lapte  mult  şi  bun.
      taţi-vă  de  pildă  în  Sibiiu,  în  Arad,  în   Suntem  chiar  la  sfîrşitul  anului  şcolar.   Nutreţul  verde  se   păstrează  în
      Orăştie,  etc.,  la  starea  Românilor,  şi-i   Părinţii  cari  înţeleg  binele  ce  li-se  re-   gropi  anume,  pe  cari  unii  le  zidesc  şi
       veţi  afla  stimaţi  chiar  de  streini,  dar’   comândă  aicea,  iee-şi  fiii  lor  cu  2— 4   cimentează;  alţii  însă  nu  le  zidesc.  Mă­
       mai  ales  şi  mai  ales  ca  factori  pe  te­  clase  gimnasiale  şi  treacă-i  la  comerciu   rimea  gropii,  atîrnă,  fireşte,  dela  cătăţi-
      renul  economic,  prin  băncile  lor  mult   sau  la  industrie  sau  la  scoale  agrono­  mea  nutreţului  de  păstrat.  Pentru  nu­
       puţin  puternice,  în  jurul  cărora  răsar şi  mice  bune,  şi  fie  siguri  că  un  lucru  de   treţ  mai  mult  se  fac  gropi  mai  spa­
      înfloresc  si  alte  institutiuni  economice   laudă  au  tăcut!                       ţioase  (mai  mari),  pentru  nutreţ  mai
                >
                               >
      şi  culturale,  de  bine  pentru  popor.  Ins­   încheiem  şi  noi  cu  cuvintele  prea   puţin  gropi  mai  puţin  spaţioase.  Adân­
      tituţia  băncilor  a  dovedit  că avem, ducă   adevărate  ale  foii  din  Pesta,  dar’  în­  cimea  se  face  de  2— 4  metri,  lăţimea
      vrem,  şi  materie,  avem  şi  oameni,  ear’   dreptând  înţelesul  lor  asupra  noastră:  de  2— 3  metri,  ear’  lungimea  după  tre­
      întrucât  în  trecut  nu  am  avut  şi  nu       In  atingerea  noastră cu  alte na­   buinţă:  de  4,  6,  8,  10  sau  mai  mulţi
       avem  încă  nici  azi  de  ajuns  oameni, s’a   ţiu n i,  n u m a i  aceasta  (lucrarea  co­  metri.  Gropile  deci  trebue  să  fie  mai
      dat  un  puternic  impuls  creşterii  de  oa­  m ercială,  indu strială,  etc.)  ne poate   puţin  adânci  şi  largi  decât  lungi.
                                                  fa ce  cunoscuţi  în tr’adever  şi  n u m a i
       meni  anume.                                                                                Pentru  păstrare  în  aceste  gropi
                                                  lucrarea  aceasta  ne  câştigă  stim a,
            Şi  am  câştigat  toţi  prin  aceste ins-                                         plantele  se  aşează  în  stare verde, anume:
                                                  preţuirea  lor!
      tituţiuni:  oamenilor  harnici,  cari  stăteau                                i.  M .  iarba  obicinuită,  frunzele  de  napi,  tri­
       perduţi  prin  mulţime,  li-s’a  dat  prilegiu                                         foiul,  cucuruzul  verde,  foile  de  curechiu
       a-’şi  arăta  hărnicia  conducând instituţiu-                                          ş.  a.  Atât  cucuruzul  de  nutreţ  cât  şi
       nea,  şi  şi-au  câştigat  şi  lor  şi  poporului    A g r ic u l t u r a              celelalte  ierburi  se  cosesc  după-ce  au
       lor  puterea  impunătoare  de  stimă după                                              dat  în  floare.  Pentru-ca  cositură  să  se
       care  sfătueşte  »B.  H.«  pe  conaţionalii            G-ătirea  nutreţului.           aşeze  cât  mai  bine,  şi  să  nu  rămână
       săi  se  se  lupte.                             Cu  alt  prilej  ne-am  întreţinut  asu­  goluri,  unii  plugari  taie  cucuruzul  cu
            Dacă  vom  încerca  şi  cu  alte  aşe­  pra  întrebării:  care  e  timpul  cel  mai   maşina.   Cerinţă  de  căpetenie  este  ca
       zăminte  economice,  anume  în  comerciu   potrivit  pentru  cosit ?   Şi  răspunsul  cel   nutreţul  aşezat  în  gropi  se  se*  îndese
      şi  industrie,  se  va  dovedi  acelaşi  lucru.  mai  firesc,  ce  ne-am  putut  da,  a  fost:  treptat  cât  mai  de-opotrivâ  şi  bine.
   1   2   3   4   5   6   7