Page 3 - Bunul_Econom_1901_21
P. 3
Nr. 21 __________ BUNUL ECONOM ' ___________ Pag- 3
Scăpând din vedere această lucrare, Este înse mod de a păstra nutre toamna când, din eausa căldurii neîn-
rămân goluri, unde întră aerul, care ţul în stare dulce. destulitoare, otava, trifoiul, luţerna, foile
f
pricinueşte stricarea nutreţului. îndeo de napi, de varză, ş. a. nu s’ar putea
Dr. George Maior descrie astfel:
sebi se poartă de grije ca nutreţul de întrebuinţa nici atunci în pripă şi nici
Ensilagiul sau păstrarea nutreţu
pe de margini se fie cât mai bine în nu s’ar putea usca îndeajuns.
lui verde în stare dulce sau prin în
desat; pentru-că aici e mai supus stri
dulcire se întemeiază pe acelaşi princi
căciunii.
piu (lege), numai cât dela început tre P O M Ă R IT
După-ce s’a umplut groapa, se ur
bue se urcăm temperetura (căldura)
mează şi mai departe cu aşezarea de
din grămadă, peste 60° C, ...ca ori-ce ' Contra furnicilor de pe pomi.
nutreţ verde până la 1— 2 metri înăl
dospire se fie cu neputinţă; cucuruzul
ţime. Nutreţul afară de groapă să aşează Furnicile dau năvală asupra po
şi ori-care alt nutreţ verde, rămâne
astfel, ca pâreţii lui se fie oblu în jos, milor culegând şi mistuind sumedenie
în starea lui dulce dela început, şi-şi
nu eşiţi în afară sau îngustaţi înlăun- de păduchi de frunză, vermi şi omide.
păstrează şi coloarea sa verde. Temeiul
tru, pentru-ca mai târziu, după-ce s’au Din acest punct de vedere ele ar fo
ensilagiului îl formează regularea căl
îndesat, se încapă numai bine în groapă. losi pomilor, scutindu-’i de nenumăraţi
durii, care să nu fie nici prea scăzută,
duşmani. Dar’ în acelaşi timp pricinuesc
Pentru-ca nutreţul se se îndese nici prea urcată. Dacă căldura este
pagube neasămănat mai mari, îndeosebi
cât mai bine, se aşează peste el pă sub 60° C. sau peste 80° C. ensilagiul
pomilor tineri, rozând muguri, fioii şi
mântul scos din groapă, şi anume o nu isbuteşte...
frunze, mai departe acoperind pomii cu
pătură în grosime de 1 — i y 2 metru.
Temperatura se poate regula dela
Şi pentru-ca apa se se poată scurge, o materie cleoasă şi găurind pământul
început prin aceea, că nu punem tot
în partea de-asupra pământul se întoc de printre rădăcini. Mulţi altoi pier,
nutreţul de-odată grămadă, ci numai
meşte cu spinare. dacă nu li-se sare de timpuriu într’a-
pe rînd. Porumbul verde, mustos, îl pu
jutor. De aceea oamenii întrebuinţează
Cei-ce şi-au făcut gropi zidite şi nem mai întâiu în un strat de U y — 2
spre acest sfîrşit mijloace fel şi fel.
cimentate, şi n’au la îndemână pământ, metri grosime şi îl îndesăm bine pen
Vom spune şi noi câteva:
pun peste nutreţ scânduri şi peste tru-ca temperatura din el cât mai cu
Se caută furnicarele, cari nu tot
aceste petri, cărămizi, butuci, ş. a., po rând să poată ajunge la 60° C. şi să
deauna sunt în nemijlocita apropiere a
trivind ca la fiecare metru pătrat să rămână neîntrerupt între 60— 70° C.
pomilor. După-ce au fost scormonite
se vină o greutate de 4— 5 măji metr. j Ajuns odată la 60°, atunci îl desvă- |
se varsă peste ele în stare ferbinte leşie
Dospirea nutreţului aşezat în mo- ; lim şi punem din nou un alt strat, îl
tare, sau zamă de pelin ori de tăbac,
dul sus pomenit se întâmplă de obiceiu acoperim şi îndesăm diri nou şi pe
apă săponită sau petroleu. Alt mijloc
în timp de 2 luni, şi apoi se poate da acela, până-ce temperatura a ajuns şi
este punerea de var nestins în furni
numai decât vitelor; dar’ se poate păs în el peste 60° C. şi repetăm aceasta,
car, peste care apoi se toarnă apă;
tra şi până la 2 ani, fără a-’şi perde j până s’a umplut groapa întreagă şi nu- j
acesta se înferbântă şi parte pustieşte
din puterea hrănitoare şi fără a se strica. tretul a esit cam ca un metru de-asu-
j
)
furnicile cu ouă şi pui cu tot, parte le
Cei mai mulţi însă întrebuinţează acest pra pământului. Dacă temperatura din
alungă. Potrivită e şi apa ferbinte, în
nutreţ de cu primăvară. grămadă nu s’ar urca destul de iute
care se topeşte multă sodă sau potaşe.
Când e se se dee vitelor, groapa în 4— 5 zile, o putem înteţi prin aceea, Furnicile să otrăvesc în scurt timp şi
se descopere numai la un. capăt şi se că luâm un nutreţ mai apătos, sau în prin aluat acru amestecat cu miere
taie de-odată numai aţâţa nutreţ cât doim greutăţile apăsătoare, punând 6 sau zăhar topit; acest aluat se dă în
e de ajuns pe o zi. Unde s’a făcut în până în 7 măji metrice în loc de 4— 5 tipsii. Alţii stropesc furnicarii cu ben
ceputul, se taie pătura până la fundul pe metru pătrat. După 4— 5 săptămâni zină sau îi presară cu vaftalin în ames
gropii, şi după aceea se începe ear’ dela sfîrşirea aşezării, cucuruzul este tec cu tot atâta praf de insecte (zacher-
de-asupra cu altă pătură şi se urmează gata, temperatura în grămadă a scăzut lin). Bune servicii fac şi oasele de
până la fund. Fireşte, groapa trebue şi el poate fi dat la vite. El este dulce curând despoiate de carne. Aceste se
ţinută în cea mai mare curăţenie, şi si are aceleaşi însuşiri bune ca si cu- pun în iurnicar şi, decâte-ori s’au umplut
>
>
j
j
rămăşiţele, ce ar fi trecut în putrezire, curuzul în stare verde. De tăiat şi dat de furnici, se afundă în apă ferbinte,
sunt de-a se înlătura zi de zi, ca se la vite, urmăm ca si la nutreţul murat
J
3
3
cu care chip furnicile se opăresc. Acelaşi
nu împrumute putreziciunea şi nutreţu sau înăcrit....
serviciu îl face si un burete (sponghie)
lui celui bun. Tăiatul însuşi se face cu Trebuinţa neapărată de a ne îm muiat în apă zăhărată, care de ase
un cuţit bine agerit sau cu sapa. bunătăţi purtarea economiei va aduce menea se pune de repeţite-ori în fur
Unei vite mari i-se dă din astfel cu sine prăsirea de nutreţ mai mult şi, nicar, şi tot de atâtea-ori înfundându-se
de nutreţ câte 15— 20 kgr. la zi; ear’ deodată cu aceasta, va sosi timpul, în în apă ferbinte. Ceste din urmă două
unei oi câte 1— i y 2 kgr. Viţeilor şi multe locuri a sosit deja, ca să facem mijloace se întrebuinţează mai ales
meilor acest nutreţ nu e priincios, ear’ întrebuinţare şi de mijloacele mai sus când furnicarul este la rădăcina pomu
caii nu-1 mâncă bucuros. arătate pentru gătirea nutreţului înăcrit lui, căci dacă s’ar pune în acest cas
si îndulcit.
Nutreţul de care am vorbit până ) materii tari şi peste tot leşie şi apă
acum are gust şi miros acriu, cam ca Este deci în interesul plugarilor ferbinte, împreună cu furnicile ar perl
al curechiului murat, de aceea vine să facă încercări de acest fel, nu nu şi pomul. .
înainte sub numirea de nutreţ murat. mai în timpul verii, ci mai cu seamă Preţioase servicii poate face în
