Page 7 - Bunul_Econom_1901_21

Nr. 21 BUNUL ECONOM Pag- 7

în urma revărsărilor lui. Deja de mult cu iubirea ei curată, îi şterse din inimă jilţ. Bătrânul se aşazâ şi în limba-i ţi­
timp a Fost plănuită ridicarea unei ori-ce simţ de dragoste avută. Aproape gănească, pe care niai apoi mi-a tra-
umpluturi, începând dela sinul Yîssel nebună Ilonka alerga în odaia vecină, dus-o un ţigan, strigă cu o voce sonoră :
până la peninsula Enkhuizen, prin care apucă un revolver de pe părete, şi tra­ Ascultă, fiu fruntaş al fruntaşului
lacul se fie stors, dar’ până acum se de patru ori după olaltă asupra ma­ nostru întru mulţi ani, urmaşi ai popo­
acest plan ni’a fost împlinit. De curând mei şi asupra amantului mişel. Gloanţele rului Thunilor, Egipetului, ascultă prin
însă lucrul a fost luat în mână de au nimerit, dar’ n’au pricinuit moarte. mine glasul celui prea sfânt şi spune
-câtră inginerul Van der Beur şi par­ Al cincilea însă, care ’şi-l’a tras ea în­ dacă vrei se-’ţi legi vieaţa cu aleasa
lamentul olandez a votat suma recerută săşi în cap a fost mortal: copila a Căzut ta şi a părinţilor tăi, spune, dacă vrei
pentru uriaşa lucrare, care în curând moartă la pământ, în faţa greu finiţilor să trăeşti cu ea în obiceiul şi legea
va şi începe. Plănuita umplutură va înşelători.... poporului, din care faci parte?
avea o lungime de 13 kilometri şi — Da, răspunse intonat mirele.
3— 6 metri înălţime. întreagă lucrarea ţjn obioeiu de nuntă la Ţi- — Atunci sparge aceasta! şi bătrâ­
de săcare a lacului va dura vr’o 30— 35 gani. Un reporter al foii „Evenimen­ nul îi întinse o oală de lut, spoită
de ani. In urma acesteia Olanda va tul" din Iaşi descrie cum s’a petrecut argintiu la suprafaţă, şi cu 6 mulţime
câştiga un teren productiv de 200.000 aievea în satul Costeşti de lângă Boto­ de flori pe ea.
hectare şi astfel pe lângă cele 11 şani o nuntă ţigănească : Tînărul o isbeşte la pământ, şi
provincii se va mai înfiinţa una. Umplu­ In dealul Costeştului să poposise oala se sfărîmă în patru bucăţi.
tura lacului se va înălţa la 5'5 metri o ceată de 400 ţigani şi spre marea Intre ţigani mare spaimă că numai
de-asupra nivelului oraşului Amsterdam, supărare a ţăranilor din satele măr­ în patru s’a spart oala !
aşa că va putea resista valurilor mărei ginaşe, caravana părea că are poftă a Fără a-’şi arăta şi el spaimă sau
chiar si în cele mai vehemente furtuni. sta vreme îndelungată în acel loc uimire, bătrânul zise cu o voce pre­
j
Cheltuelile stabilite sunt de 480 mi­ Hotărîse chiar bulibaşa (primarul) lor, lungă cătră tineri.
lioane coroane! Locul productiv ce-’l ca nunta ficiorului său să se facă acolo — Cel de sus vă binecuvânteze!
vor câştiga, este preţuit cu câte 4000 şi într’adevăr cu opt zile înainte de Sunteţi căsătoriţi pentru patru ani!...
coroane pe hectar, întreg valorează Sf. Maria-mică, se vedea o mişcare (Căci în patru să spărsese oala).
800 milioane coroane. Acest lac din deosebită printre gălăgioşii nomazi.
când în când a causat multe pagube, Ziua o petrecură în cântece, chiote
la 1885, când ezâtura a fost stricată şi răsunete de scripcă. Nunta adevăra­ f t ? f I « . •
de apă, au lost înecaţi 371 de oameni, tă urma să se facă insă la răsăritul Boala de gură şi de unghii.
şi pagubele s’au urcat la 28 milioane
lunei. Boala de g u r ă şi de ung hi i
-coroane. ’• 4»;
In jurul unui foc mare şi care earăşi a isbuenit în mai multe comune
părea, că atinge cu limbile de flăcări în comitatul Hunedeoarei, şi şi în ju r u l
Mama şi fata. O tragedie familiară ramurile copacilor din apropiere, era Orăştiei. Aceasta e o boală primejdioa­
înfiorătoare se vesteşte din comuna Ho- aşezată cohorta în neorînduiala cea să şi lipicioasă, şi cu venirea căldurilor
doş (comitatul Bihorului). Poştăriţa de mai mare. Oale nenumărate pline de mai mari, trebue avute temeri că să
acolo, văduva lui Vida Ferencz, sevîrşia un vin spumos, erau des apropiate de va lăţi şi mai tare.
zi de zi împreună cu fiica sa Ilonka, gurile însetate, ear’ obrajii bachici Cei-ce doresc a se asigura oare­
în vârstă de 18 ani, lucrările oficiului păreau împurpuraţi de vin şi de flăcări. cum contra acestui rău, o pot fa c e :
postai din comună. In această viaţă, a Ici un ţigan pântecos cu figura jovială lăsând ca vitele să le fie altoite, (pre­
întrat de-odatâ şi o mică poesie: fata sărută cu sgomot o tîneră ţigăncuşă, cum se altoesc copiii contra vărsatului).
mamei, Vida Ilonka, s’a înamorat adecă guralivă, dar’ frumuşică. Dincolo unul Cari ar dori aceasta, să se înştin-
de un tiner contabil, Lâng Gyula, care tiner îmbrăcat într’o haină soldăţească teze la medicul veterinar al cercului
)
începuse des să umble la casa iubitei, înjura necăjit şi desfăcea legături dela Orăştie, în Orâştie, (Piaţa popilor, 10)
unde împreună îşi ţeseau visurile despre rana ce se făcea cătrâ oameni că o până la J Iunie a. c.
fericirea în viitor. Copila îl iubia cu pa­ are la genunchi. Mai încolo copii sgo- Preţul altoirii e: 1 cor. 10 fii. de
j
timă şi nu se gândea de loc, că cine­ motoşi şi sglobii să răstogoliau în chiote vită (cornute şi cai), şi pentru taxa
va ar fi în stare se tulbure curata iu­ sau priviau cu nesaţ la mâncările, asta vor fi altoite de câte două ori
fiecare vită.
bire dintre ea si alesul inimei sale. In care fumegau în ceaune.
j Ca mijloace de apărare contra boa-
scurtă vreme însă şi în inima mamei Curând însă rîsul încetează şi în
lei să recomandă:
s’a aprins flacăra dragostei faţă de ti- haine de sărbătoare se iveşte un bătrân, Curăţenia cea mai mare în graj-
nerul contabil, care a prins şi el slăbi­ cu perul nins par’că, de alb ce era. durv. ungând toate părţile de lemn cu
ciune pentru femeea ce era destinată Rîsul şi sgomotul încetează şi un cântec var cu amestec de » Creolin« (10 părţi
să-’i devie soacră. In chipul acesta pe urmează curând, în unison prelung, apă şi 1 parte creolin), — apoi vitele
se le apărăm de muşte îu grajduri um­
cerul primăvăratic se ivi un nouraş, din note sfîşietor de duioase, ce par’că nu
broase ori în tufărie, căci muştele răs­
care iute şi degrabă şe deslănţui furtu­ mai aveau sfîrşit.
pândesc tare aceste boale, zburând de
na înfricoşată. Intr’una din zilele trecu­ După bătrân urmează tinerii miri, pe gură dela o vită la alta.
te, copila a întrat fără veste în odaia părinţii şi întreaga cohortă.
mamei şi a aflat totul. Desnădejdea fe­ Convoiul se opreşte apoi în dreptul Din însărcinarea „Reuniunii E conom ice":
tei, în urma unui joc atât de nemernic colibei bulibaşei, unde era aşezat un Eidtor şi redactor responsabil: loan M oţa.