Page 5 - Bunul_Econom_1901_21
P. 5
Nr. 21 BUNUL ECONOM Pag- 5
trei familii Mocsonyi şi fruntaş în viea- Sibiiu uit portret al neuitatului metro- înaintaşi â la Daumont, precedată de-un
ţa noastră publică, a încetat din viaţă polit A n d r e i u b a r o n d e Ş a g u n â călăreţ picuer. Trăsura şi hamurile gar
la 13/26 Maiu seara. Perderea o sim lucrat de pictorul Nicolae Iliuţa din nisite cu flori albastre!
te şi jeleşte nu numai familia s’a şi nu Bucureşti, originar din V i n e r e a . La
meroasele rudenii, ci şi poporul român sărbarea de desvălire au participat I.
din aceste părţi, cari printr’însul piere P. S. Sa metropolitul, asesorii consis O lntlmpinare. In nrul 10 al foii
dintre noi un bărbat, care a fost mult toriali, corpul profesoral, elevii dela noastre s’a publicat sub titlu «Pentru
preţuit şi iubit pentru desinteresarea Seminar şi oaspeţi. Directorul semi- şcoală«, o noutate în care se zice că
s’a în lupta naţională, pentru caracterul narial a ţinut' un discurs arătând me buna înţelegere în jurul zidirii şcoatei,
seu firm şi bunătatea de inimă. II deplân ritele metropolituîui Şaguna câştigate din Hărţegani caută să o strice numai
ge nemângăiata soţie, cinci fii, doi fraţi prin întemeierea institutului teologie- economul P. Moga. Un domn care cu
şi numeroase rudenii. pedagogic şi zise, că un modest sămn noaşte bine împrejurările din comună
ne scrie următoarele:
de recunoştinţă şi veneraţiune faţă de
Convocare. memoria binefăcătorului bisericii este Ajungend afacerea zidirii şi a co-
Onoraţii membri ai casinei române portretul a cărui desvălire se face. peririi şcoalei cu ţiglă în discuţia co
din loc prin aceasta sunt Invitaţi a lua Festivitatea s’a terminat cu „Cântul de mitetului parochial, Petru Moga a fost
parte la adunarea generală ordinară, jertfă" cântat de corul seminarului. de părerea că, fiind şcoala clădită din
lemn, din care p parte e cam putred,
ce se va ţinea la 30 Iunie a. c. în lo
să nu se acopere şcoala cu ţiglă, ci
calul câsinei. Bătaie ou flori. Una din cele
earăşi cu şindilă căci şi aşa biserica nu
OBIECTELE. mai interesante sărbări publice la Bu
prea are bani. Apoi că partea ce să
Raportul comitetului despre împli cureşti e „bătaia cu flori" ce să aran-
va zidi de nou, să nu se zidească în
nirea mandatelor, primite dela aduna gează an de an în Maiu. Bătaia cu
partea aceea, unde nu are destulă lu
rea generală extraordinară. flori anunţată pe ziua de Dumineca
mină, şi să nu se înceapă lucrul până
Raportul bibliotecariului despre trecută la şoseaua din Bucureşti, era
ce nu se aşterne şi întăreşte planul şi
starea bibliotecei. să se amâne. Căci’după prânz o ploaie
preliminarul din partea Ven. Consistor,
Presentarea proiectului de budget răutăcioasă ameninţa să stinghirească
Atâta tot. Sunt oare acestea păreri
pentru anul present. plăcerea highe-lifului bucureştean. Pe
greşite? Este aceasta stricare de bună
Propunerea comitetului pentru mo la 4 însă ploaia încetase cu totul şi
înţelegere ? Sau împotrivire la lucrul
dificarea listei membrilor. şoseaua începu să se populeze. Au
bun ? Publicarea aceea a fost numai un
Eventuale alte propuneri. luat parte la bătaie peste 400 t r ă s u r i
act de răsbunare oarbă a unor închi
Orăştie, la 27 Maiu 1901 st. n. şi vr’o z e c e b r e c u r i m i l i t a r e şi puiţi înţelepţi din sat!
un mare număr de pietoni şi călăreţi.
Dr. I Popu, Simion Vlad, X.
vicepreşedinte. secretar. Bătaia a fost foarte animată şi-a durat
până la 8 ceasuri sara. La această
Desvelirea portretului metro- sărbare au asistat MM. LL. Regele şi Moarte. L o g i n A r d e l e a n , pro
politului Şaguna. Duminecă a fost Regina. Prinţul şi princesa au visitat prietar, membru al consiliului dela «Hu
desvălit în seminarul „Andreian" din şoseaua într’o trăsură cu patru cai nedoara», virilist al comitatului Hune-
apus, apăru o spărtură. Prin ea năvă Era Ionel ciobănelu. Un strănepot al l’a lăsat singur, se uita în păment şi
liră razele soarelui, căzend asupra con lui, rămas orfan de când era mic de nu zise nimic; îi făcu loc pe poartă.
voiului: părea o gură uriaşă din care tot, Ionel avea acum numai 12 ani şi
Pe drumul cel mare din mijlocul
eşia strigătul de desperare al dreptăţii făcea şi el treabă în satul lui. Păzea satului pustiu, moş Trifu cu Ionel cio
din cer. Convoiul se depărta. Părinţii caprele şi vitele satului şi aducea în bănelul, ţinendu-se de mână, merg încet-
şi nevestele, de dragul celor-ce se duc fiecare seară lapte şi făină Iui moş încet îndreptându-se înspre căsuţa lor
departe, mai făceau ba zece, ba două Trifu.. Moş Trifu îl iubea ca ochii din de lângă şipotul din vale.
zeci de paşi, ear’ în urma lor satul, cap. De câte ori Ionel, obosit de aler
acoperit de nori mânioşi, rămâne pustiu; gătură după capre, adormea seara pe înspre seară deabia, lumea ce în
că tot ce era plin de viaţă, voinicii, se prispă, legănât de poveştile frumoase soţise convoiul să întorcea în sat, unii
duceau. Singurul paznic, moş Trifu, tot ale lui mos Trifu? Si asa trăiau amăn- în grupuri, alţii singuratici. Intrau în
} » J
răzimat de poarta ţarinei, mai caută se doi, moş Trifu tot scâzend din zi în zi sat, care pe unde apucau; pe poarta
zărească convoiul; dar’ ochii bătrâni şi şi aşteptând în linişte moartea, ear’ ţarinei, prin deal sau prin vale de sat.
Par’că se întorceau dela mort.
obosiţi nu-1 mai ajută, ci ei se ridicau Ionel tot crescend şi aşteptând să vadă
spre cer, acolo, de unde cădeau razele şi el odată vre-un zmeu cu şepte Irina, tot mângâind cu vorba pe
acele luminoase şi par’că lăcrămau... capete, ori vr’o fată de împărat din mama Paraşchiva, îşi udase şi ea de
Aşa, pironit, moş Trifu plângea în taină poveştile lui moş Trifu. lacră mi mânecile cămăşii. Nu perdea
povestea satului lui ................................. Trezit ca dintr’un vis, moş Trifu însă din vedere grupul de oameni, unde
îi zise: era şi moş Şerban. Se tot dădea .pe
Fără să prindă de veste, moş Trilu — Bată-te norocul de copil! Ce? lângă el ca să’l mai asculte ce spune.
auzi deodată un glas dulce de copil, ai fost şi tu cu dînşii? După-ce a întrat în sat, părăsi o clipă
care i-a mângâiat de multe ori sufletu. Ionel, simţindu-se puţin vinovat că pe mă-sa şi pe mama Paraşchiva şi se
