Page 6 - Bunul_Econom_1901_21
P. 6
Pag. 6. B U N U L E C O N O M Nr. 21
doarei, etc., a răposat la 25 Maiu n. în scări de funie, să treacă peste zid! au plecat din Bucureşti spre Australia.
etate de 63 ani în Deva. Scara de funie a şi fost găsită, întărită 25 familii evreeşti. Alianţa israelită
— L a z a r B e r a , teolog absolut, bine în zid. De astă-dată însă fuga ’i-s’a ajutând aceste familii, le impune să
după o boală neîndurată, împărtăşit cu zădărnicit. n’aibă la plecare mai mult de doi
Sf. Taine, a răposat Vineri în 11/24 copii. Altă condiţiune e, că fiecare din
Maiu 1901 în etate de 18 ani la Sânt- Cum se sporesc Jidanii. In familii să aibă cel puţin 40 lei pentru
ândreş! oraşul Iaşi mişcarea populaţiei dela 1 paşaport. O altă grupă de 25 tineri
până la 30 Aprilie a fost următoarea: evrei aplecat tot atunci spre America,.
Regina Italiei fiind în aşteptare născuţi 215, din cari 100 Români; 5 Alianţa le plăteşte drumul; în noul
de-a naşte, se iac mari pregătiri pen alţi creştini şi 110 evrei. In acest timp continent le va procura pământ şi
tru întimpinarea noului prinţişor. Popu- au murit 185 persoane, din cari 123 unelte. Pentru drum li-s’au dat haine
laţiunea se întrece în a trimite daruri Români; 13 alţi creştini şi 49 evrei. şi toate celelalte necesare.
pentru acela ce se va naşte. Dacă Deci Românii au scăzut eu 13 suflete,
casa regală ar fi primit numai leagă ear’ Evreii au sporit cu 61 de suflete. Un rac uriaş. S’a prins de cu
rând în oceanul Indian un rac cum nu
nele ce i-s’au trimis, ar ii putut face
s’a mai văzut vr’o dată. Numai cleştele
un mare magazin de leagăne. Regele Tren deraiat din causa lo
dela picioarele lui sunt de doi metri de
însă a mulţumit pentru bunăvoinţa CUStelor. Se anunţă din Linares, în
lungi. El e de o mâncărime teribilă.
populaţiunei şi-a rugat prin preşedintele Spania, că un tren de mariă venind
Ochii Iui eşiţi în afară îi dau o înfăţi
miniştrilor, că mai bine să se împartă dela mine a dat la staţiunea Salidos
banii săracilor. peste un groaznic roiu de lăcuste, care şare din cele mai fioroase.
acopereau şinele. Deşi s’au pus opri După-ce a fost prins, lucru care a
Sarafow vrea se fugă. Vineri toarele, trenul a alunecat mâi departe fost foarte greu, racul a fost pus în-
noaptea, în săpt. trecută, Sarafow, fostul, tr’un basin (lac) mare, plin cu apă de
peste corpurile unsuroasă ale locustelor
«preşedinte« al comitetului macedonean mare şi în care se aflau vre-o cincizeci
şi în cele din urmă a lunecat de pe
ajutat de câţiva prieteni ai săi, a vrut de tot soiul de raci, precum şi nume
şine, rostogolindu-se într’o adâncime de
s i fugă din închisoare! Celula lui se roşi peşti mari. După două ciasuri,,
10 metri. Personalul s’a fost salvat
află în etagiu. Pe la 2 ore noaptea animalul acesta mâncase pe toate cele
mai înainte, sărind jos din tren şi
straja a auzit un fluerat ascuţit, la care lalte animale, cari erau în basin.
alegendu-se numai cu lovituri mai
s’a răspuns prin baterea de trei ori în
uşoare. Se pare că monstrul acesta are
uşă. Straja a dat alarmă, şi îndată s’a darul să scoată din el raze luminoase;
ivit patrula de pază, care a văzut cinci
Pedepse cu bătaie pentru fe el ar fi înzestrat cu un fel de băşică
figuri fugând în întunerecul nopţii.
mei, în America. In America mai e transparentă, din care ese o lumină
Trezit fiind directorul temniţei, acesta foarte puternică.
şi acum un obiceiu cu băt a i e . Zilele
a visitat îndată celula lui Sarafow, care Animalul acesta ciudat a fost tri
aceste au fost pedepsite în public două
a fo st găsit gata de fugă: Era îmbră mis la aquariul din Calcuta.
prostituite, femei stricate, pentru nişte
cat de tot, legat la brâu cu o funie, Pe de altă parte, din Guiana fran
blăstămăţii de a lor în mai multe nopţi.
şi gratiile ferestrei erau mişcate din loc. ceză, au fost trimise la muzeul din Paris
Pedeapsa s’a esecutat ziua la ameazi
Planul lui Sarafow era: să se coboare numeroase animale, aproape necunos
înaintea unui public foarte mare. Amân
în curte, ear de acolo cu ajutorul unei cute şi de o aşa raritate de specie că
două femeile au fost desbrăcate până
la brâu şi au primit fiecare câte 20 de sunt noue aproape pentru toată lumea.
apropie de moş Şerban, care vorbea biciuri! Astfel dar’ sunt încă numeroase
mereu cu gesturi largi:
descoperiri de făcut în lumea fiinţelor
— Vezi, Sandule, colo, locu cela Frequenţa universităţilor în zoologice, şi ori-ce s’ar zice, suntem de
din vale şi până în zarea dealului, Austria. La finea anului 1900 au fost parte de a cunoaşte toate animalele pă
imaşu, ştii, pentru care judecata ni-o înscrişi la toate universităţile în Austria mânteşti, tovarăşii noştri în valea aceasta
dat odată dreptate/ear’ vrea să ni-’l la un loc 17.132 de auzitori. Numărul de mizerii.
iee. Zice că n’a fost dreaptă măsură celor înscrişi a fost următoriul: în Viena Dar’ de altfel, există o mare mul
toarea! Apoi, neam din neamu nostru, 6133, în Innsbruck 1011, în Graz 1566, ţime de animale cari sunt foarte peri
din bătrâni ştim că acolo ne-am păscut în Praga la universieatea germână 1314, culoase pentru oameni.
totdeauna vitele noastre. Iacă moş la universitatea cechă 3188, în Lem-
Trifu îi martor, om de-o sută de ani berg 2058, în Cracovia 1380, în Cer Săcarea unui lac. Locuitorii
aproape, şi cu frica lui D-zeu. Pe când năuţi 482. Intre aceşti 17.132 auzitori din Olanda îşi dau silinţa a îndeplini
era el flăcău, zice că nici nu se pome au fost laolaltă: teologi: 1034 ordinari, munca cea mai mare din lume. Anume
nea picior de proprietar ori posesor şi 186 extraordinari; jurişti: 8463 ei voesc să sece lacul Zuyder şi să-’l
pe la noi. Iacă pe acolo zicea că păş ordinari, şi 849 extraordirari; medici- prefacă în teren bun de cultivat. Acest,
tea el caprele, pe unde le paşte acum nişti: 2541 ordinari şi 405 extraordinai; lac, mai bine zis golf, deja de veacuri
Ionel ciobănelu. filosofi: 2561 ord; 1093 extraord. mai mult a stricat locuitorilor, decât
(Va urma). a folosit. Navigaţia abia se poate face,
Evrei spre Australia. Dumi într’atât e de mocirlos, afară de aceea
necă dimineaţa, cu trenul de Predeal, locuitorii de pe lângă ţărm sufăr mult
