Page 1 - Bunul_Econom_1901_41
P. 1
Nr. 41
Orăştie, 5/18 Octomvrie 1901.
Anul II.
P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
A B O N A M E N T E : se socotesc după tarife, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
„Reuniunii econom ice în Orăştie"
Pe an 4 coroane; (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) Abonamentele s i inserţiunile se plătesc înainte.
Pentru R o m â n i a 15 franţă. A pare în fiecare Săm bătă
negoţ pe sama proprie. Şi în trei zile J nouă ni-ar fi destul şi pe jumătate'
Hărnicia se plăteşte. din cinci locuri am căpătat scrisori să socotind că mijloacele neiertate nu
Spunem cine e omul, că Var pofti şi le-am folosit.Şi de sigur că ne-am putea.
ici şi colo, anume în comune de frunte, Repetăm dar’ stăruinţa noastră:
Nu s’a văzut încă nicăiri om har dela 1000 locuitori in sus! Am pus pe daţi, părinţi români, pe fiii voştri la
nic muritor de foame- Munca şi oste cel un comerciarit în legătură cu locu negoţ, şi anume pe cei mai isteţi, căci
neala aduce răsplata sa bună. De e rile cari îl dâresc, şi el poate alege în e cale ducătoare la fericire, şi la noi
omul advocat, de e medic, de e eco ele ca în pere coapte! Românii e cale cu strălucit viitor!
nom, de e preot, ori-ce ar fi, dacă e Este mult grăitor acest fapt. Nu
harnic^ îl vezi chiar din nimica prinzând mai noi suntem puţin înţelegători Nu
stare, înaintând în bine, ridicându-să mai de noi nu să prinde din de-ajuns Ş t i r i P o l i t i c e
peste alţi oameni şi peste colegii sei vorba: să îmbrăţişăm cu fiii noştri calea
în toate. negoţului, că e cale ducătoare la feri Revocarea încoronării regelui
Dar’ par’că nicăiri nu e hărnicia cire, dacă omul e harnic în ea! Angliei. Numai de curând se dase
mai bine răsplătită, mai aducătoare de E într’adevăr trist să vezi acuşi zi porunci în toată Anglia şi în co
bine, ca în ramul negoţului. Dacă vezi de zi arătându-ţi-se cu degetul şi ici şi loniile ei, să se facă cele mai mari pre
ici-colea câte un neguţător stând locu colea câte un Jidan, şi zicându-ţi-să: gătiri pentru a încorona pe regele
lui şi tânguindu-să că nu mai poate da } — Vezi-’l! A mers în satul B. Eduard VII. cu pompă uriaşă, de rege.
înainte, caută numai bine după pricina nainte cu 10—12 ani, gol nap. Ii zi (El s’a suit pe tron la moartea mamei
stării sale pe loc, şi acuşi totdeauna vei ceau oamenii jupâne şi îl luau în rîs. sale, dar nu s’a încoronat încă sărbă
găsi că e una singură: lipsa de isteţime, Azi îi zic „Măria-Sa“ şi are depuse în toreşte). Era vorbă să fie o paradă
de cunoştinţe şi de mijloace pentru bancă atâtea şi atâtea zeci de mii! cum nu s’a mai văzut. Acum deodată
a-’şi mişca afacerile cu repeziciune şi j Si asa e. Cunoaştem un sat bun în din Londra soseşte ştirea, că sSrbarea
>
»
»
cu potrivială de timp — scurt: lipsa hăr- ! ţinutul Geoagiului, unde Jidariul abia e încoronării regelui Eduard V II a fost
niciei adevărate, sufleteşti şi trupeşti. j de 10 ani şi 5 ani fusese în alt sat amînată; şi ce e mai mult, au fost o-
La oraşe mai vin nainte şi cazuri mai slab, de tot a neguţătorit 15 ani, prite toate lucrările pregătitoare pentru
când chiar neguţători harnici stau pe în 2 sate, şi începând dela nimica toată, sărbare! Această măsură a fost cu atât
loc ori cad chiar sub greutatea împre- azi are numai la o bancă în Orăştie mai surprinzătoare, cu cât abia e o săp
jiurărilor, dar’ acestea sunt cazuri rare, depuse peşte 40.000 fl! Acum nici nu tămână de cânds’au trimis invitările a-
şi vin nainte mai ales unde sunt prea vrea să se mai ocupe de negoţ, s’a ristocraţiei engleze şi scoţiene, şi tutu
mulţi negustori de acelaşi fel, în asă- domnit, s’a săturat de bani, acum îşi ror coloniilor, de a se pregăti în ve
mănare cu trebuinţele locului şi a juru ia o moşie de celea nemeşeşti şi la derea sărbării. Aristocraţimea fusese in
lui. Dar acestea sunt rarităţi. Neguţăto loc şes, ales, să umble acum el în caleasa vitată să se presenţe în costume isto
rul adevărat harnic răsbate şi prin de cutârui nemeş scăpătat şi dat de rîpă rice celtice şi anglo-saxone şi să ia parte
simea oraşului şi dă nainte şi prinde prin lenevire, pin domnie proastă! la convoiul de gală. Ear coloniile aveau
putere Ti-să sfăsie inima văzând atâta să se presente fiecare cu simboalele
Dar’ noi Românii de-ocamdată avere românească strecurată în punga sale şi cu lucruri caracteristice din punct
nici n’avem să vorbim macar despre unor părăsiţi străini. Ear’ oamenii noştri de vedere etnografic.
teama că desimea ne va îngreuna calea vezend zilnic sub ochii lor pilda viuă,
viitorului de neguţători. La noi cum nu-’şi cresc fii pentru umblare pe acest Causa măsurii luate este, că după
sunt deşerte ţinuturi întregi de neguţă drum bătut cu pulbere de aur şi de o cercetare medicală s’a aflat, că regele
tori români, la noi numai oameni se argint! Eduard VII, despre care se ştia în pu
fie, că loc ar fi, noi am ajuns a adeveri Fireşte ca Jidanii nu ne putem blic că e «puţin indispus», e atins în
pe dos vorba ceea, că: lac se fie că noi să ne îmbogăţim, nici nu ne e ier mod grav de cancer (rac), boală grea,
broaşte sunt! tat, căci ei se folosesc şi de mijloace ce potoape sigur pe cel cuprins de ea.
Intr’adever asta o vedem noi la puţin demne, ba chiar condamnabile. Această ştire e cu atât mai gravă,
redacţia acestei foi si acum mai nou. Dar’ chiar de nu s’ar folosi de ele, ar cu cât ştiut este, că principele Albert,
j
j
Am publicat o singură notiţă de 5 şire spori macar pe jumătate pe cât sporesc bărbatul răposatei regine Victoria . şi
că un tinăr neguţător român de pe la în avere. Şi dacă Jidanul de care vor tată al regelui Eduard, a murit tot de
Sibiiu caută loc pentru a se apuca de bim, s’a îmbogăţit aşa tare în 15 ani, cancer. Tot de cancer a murit unchiul
