Page 4 - Bunul_Econom_1901_41
P. 4
Pag. 4 _________ 1 ________ _ _ __ : BUNUL ECONOM Nr. 41
să-şi pregătească grăunţele ce le sa- sare, ce e drept îndată, dar colţişorul milor se numără: curăţirea crengilor
mănâ, dacă se poate în fiecare an In numai cu greu poate străbate în afară uscate şi peste tot a celor de prisos,
modul următor : de pământ şi dacă şi străbate rădăcina, înlăturarea vlâstarilor din jurul trunchiului
La un hl. de grâu luăm 180 gr. ea s’a nutrit până aci din însuşi gră şi înlăturarea scoarţei u scateşia muş
peatrâ vânătă, adecă la 5 hl. 1 klgr. untele, nu poate străbate prin pămân chiului. Curăţirea ar trebui să se facă
Pisăm peatra vânătă mărunt şi apoi o tul uscat spre a-şi lua hrană şi astfel în fiecare an sau cel puţin la trei ani
topim într’un vas în apă caldă. Punem piere; e bine deci ca numai atunci sâ odată.
sâmânţa într’o putină sau cadă, vărsăm sămânăm sămânţa, când pământul e Pomii necurăţiţi ani de arîndul
peste ea atâta apă, până-ce o acopere; câtuşi de puţin umed, sau sunt pros încep să tânjească şi să producă treptat
apoi vărsăm peste ea apa în care se pecte de ploaie. roade tot mai mici şi mai puţine.
află topită peatra vânătă şi apoi mes Sămănăturile deasemenea trebue Răritul crengilor se face înlăturând
tecăm bine cu o lopată de lemn, aşa îngrijite, îndeosebi trebue curăţite de toate crengile uscate cum şi o parte
ca această materie se atingă pe fiecare ori-şi-ce burueni. Să plivim primăvara din cele prea îngrămădite şi încâlcite,
pe toate părţile. din ele macul sălbatec, rapiţa sălbatică, nu mai puţin cele ce ar fi crescut
In această argăseală ne lăsăm grâul polemida etc. şi aceasta din două căuşe. înspre mijlocul pomului. Tăiatul se face
Stîrpite trebuesc buruenile prima-dată- cu firezul, şi anume a ramurilor mai
8—10 ore, în timpul acesta prin me-
pentru motivul, că şi ele se nutresc groase cu firezul obicinuit, ear’ a ra
stecare îl întoarcem de mai multe-ori murilor mai subţiri cu firezul de altoit.
şi cu o sită sau corfă rea luăm toate din pământ şi astfel materiile nutritoare După tăiat urmează netezitul care se
grăunţele seci şi seminţele de burueni ale pământului saeă mai repede. A face cu cosorul. Atât firezul cât şi. co-
ce iasă la suprafaţă; după 8 sau 10 ore doua-oară trebue buruenile stîrpite, de- sorul trebue sâ fie bine agerite, Pentru
slobozim apa din cadă şi semeqţa în oare-ce numai atunci ne putem aştepta a preîntimpina desbinarea şi sfăşiarea
tinsă pe rogojină sau altceva o uscăm să avem grâu, orz etc. fără goz şi bu trunchiului cu prilejul tăierii ramurilor
şi apoi o sâmânăm. rueni şi astfel el va fi cu mai mare preţ.
groase, acelea se taie mai întâiu pe la
Fiecare econom însă numai atâta Rodie ă.
mijloc şi după aceea de lângă trunchiu.
grâu sâ şi-l pregătească asttel deodată,
Tăeturile trebue făcute costiş, şi tocmai
cât cel mult în cele două zile urmă P O M Ă R I T acolo unde ramura ese din trunchiu
toare îl poate sâmena şi din astfel de
sau din altă ramură, ca cu chipul
grâu argăsit, pe fiecare juger de pământ Toamna în grădină.
acesta să nu rămână teşitură, ear’
sâ se samene cu 20 1. mai mult ca de (Curăţitul pomilor.)
apa să se poată scurge cu desă
obiceiu. Curăţitul pomilor este o lucrare
vârşire; pentru-că, întrând prin rană
Nu e bine a se sămăna astfel de neapărat trebuincioasă şi timpul cel în trunchiu şi băltuindu-se prin el, pri-
seminţe atunci, când vara a fost de tot mai potrivit pentru săvârşirea acestei cinueşte putrezirea şi istovirea pomului.
secetoasă şi dacă chiar şi toamna e lucrări este toamna târziu, când alte Deodată cu tăierea ramurilor uscate
asemenea, nu pentru-că sâmânţa astfel lucrări s’au mai împuţinat şi astfel eco şi de prisos din coroana pomului, se
pregătită a supt multă umezală şi dacă nomii au destul timp liber. înlătură şi aşa numiţii pueţi, ce dau
o sămânăm în pământ de tot uscat, râ- Intre lucrările de curăţire ale po- din trunchiu tocmai acolo unde el este
în atingere cu pământul, cum şi toţi
In vale, spre sălcii, stogurile cu ceafărul, fermecător de luminos. Aşezat cei-ce s’ar fi ivit pe trunchiu, de jos
fen, încolţite de para focului, păreau la pământ cu spatele răzimat de trunchiul şi până unde se începe coroâna.
ca nişte monştri uriaşi cari rînjeau cu unui stejar, îşi cânta din trişca lui cu Goaja uscată şi muşchii încă îi
guri de foc, ear din vîrful lor nori dor, care pe zi ce mergea, creştea tot pricinuesc pomului multe neajunsuri.
negri de fum se încolătăceau înspăimân mai mare: dorul de Irina. Sub coaja uscată şi la adăpostul
tător ca nişte balauri, pierzându-se în Păsărelele, învioşate de primele muşchilor se încuibează sumedenie de
văzduh ........................................... raze ale soarelui, sburau din creangă vermi şi insecte, cari îndată ce să des-
Se crăpa de ziuă. Lumina paşnică în creangă, ducendu-se cu ciripitul lor primăvărează rod frunza, florile şi fac
a zorilor alunga din ce în ce mai de drăgălaş şi fraged, ear’ pajiştea înverzită pagube adesea foarte mari.
parte în văzduh ventul cel rău, de presărată cu rouă, sclipea în bătaia ra Muşchii de altă parte îşi trag
monul ce chinuise în noaptea aceea zelor ca o mantie cusută cu pietri hrana din coaja pomilor şi prin aceasta
toată valea satului. Iar pe zarea dealului scumpe. Se anunţă o zi aşa de frumoasă! ei devin o mare pacoste pentru ei.
despre sat, George şi Irina, cu desagii Era atâta săninătate şi linişte în natură! Pentru curăţirea cojii uscate sunt
la spate şi cu tot .ce aveau mai bun, anumite răzuitori ieftine, ear’ pentru
P. B. curăţirea muşchilor sunt perii de sîrmă
pe ei, dispăreau ca două năluci. . .
sau de drot. Muşchiul trebue curătit
>
şi de pe crengile cele mai subţiri, pe
care s’ar fi încuibat.
Lumina zorilor năvălea din ce în
Toate curâţiturile de pe pomi:
ce mai tare, înseninând toată valea.
crengi, coaje şi muşchi trebue adunate
Ionel ciobănelu, care stătuse toată cu îngrijire şi arse, pentru-că, lăsate
noaptea cu oile la păscut, privia cu sub pomi, vermii şi insectele îşi caută
sfinţenie când zorile tainice, când lu- din nou adăpost şi se sporesc.
