Page 7 - Bunul_Econom_1901_41

Nr. 41 BUNUL ECONOM . , -

O t şept* «oi. Sâmbătă (29 Sep­ pornise tare spre îngrăşare. Ca să slă­ se poate găti utî vin destul de bun.
temvrie st. v.) a împlinit şepte ani de bească, să rămână tot sprintenă şi sub­ Eată cum : Peste treverele din cari a
etate drăgălaşa princesă Elisabeta, fiica ţirică, a beut mult ceaiu, în urma că­ fost stors mustul se toarnă apă curată.
moştenitorului de tron Ferdinand al
României. Intru sărbarea acestei ani­ ruia a căpătat nervositate de stomac. După timp de o zi şi o noapte aceste
versări, între altele, s’a dat la palatul Acum e mai mult bolnavă decât să­ trevere se tescuesc din nou, agonisind
din Sinaia o petrecere de copii. nătoasă. un must, care conţine şi el toate ma­
teriile din cari constă vinul, dar’ fiind
Treoere la legea jidovească. Se aşteaptă un moştenitor! foarte sărac în materii zăhăroase. Pentru
Numărul ovreicelor s’a sporit cu una. Se afirmă din zare, că în familia regală înlocuirea zăharului se toarnă miere. La
Nona ovreică este mireasa unui tinăr italiană earâşi se aşteaptă lucrul îmbu­ punerea mierii trebuincioase ne ajutăm
negustor jidan din Arad, care de dragul curător, care va aduce doară acum un cu zacharometrul (proba). Când acesta
jidănaşului s’a lăpâdat de legea cato­ moştenitor de tron, dacă întâiu a venit arată vre-o 20 grade, e miere de ajuns.
lică, pentru a mânca din cuşer, a posti o fetiţă. In urma ferberei, care să întâmplă ca
în ziua lungă, etc. de obiceiu, căpătăm un vin bun. In loc
Se sporesc „patrioţii**, scrie „Tr. P.“ Un copil de ţtţâ cu mustăţi. de miere s’ar putea pune zăhar, tot la
chiar şi din parte femeiască, ba chiar După-cum scriu foile din Petersburg, o 7V2 litre de must cam 2 V2 chilog.
prin treceri la legea lui Moîse. Ceea-ce ţărancă din Tosno a venit la oraş icu zăhar. Dacă oul proaspăt nu se cufundă
însemnează, că jidovii au început a nu un copilaş de 4 luni, căruia i-a cres­ în must e semn, că acesta e înzestrat
se mulţumi numai cu căsătoria civilă, cut deja o mustaţă. E nostim că pe cu destul zăhar.
ci cer „tot mai mult**. acest copil l-a adoptat un bărbier.
Din Însărcinarea „Reuniunii Economice":
Dela Asociaţrane. Joi în 10 Berlinul mânios. Oraşul Berlin Edito* şi redactor responsabil: Ioan Moţa.
Octomvrie nou a. c. a ţinut comitetul este în mânie cu familia împărătească.
Representanţa orăşenească a hotărît că 4776 —1901. vegrh. sz. <
central al » Asociaţiunii« prima şedinţă
nici anul acesta nu felicitează pe împă­ Âryeresi Mrdetmenyi kiyonat.
sub conducerea vice-preşedintelui, dl răteasa de ziua numelui. Nici anul
Iosif St. Şuluţiu, în care s’a decis exe­ trecut nu a felicitat-o, pentru-că îm­ A szâszvârosi kir. jârâsbirosâg
cutarea concluselor aduse în adunarea părăteasa s’a amestecat în daraverile mint tkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy
generală ultimă. S’a adus la cunoştinţă representanţei orăşeneşti In mod cum az «Ardeleana» penzintâzet vegrehajta-
în acea şedinţă notificarea dlui Alex. acelora *nu le-a plăcut. Iar pentru nouele tonak Uiesiu Petru vegrehajtâst szen-
Mocsonyi, nouUpreşedinte al Asociaţiunii, fântâni ce e să se facă în oraş, sunt vedo elleni 320 kor. tokekovetelâs es
în pricină cu împăratul. S’a decis ca jârulekai irânti vegrehajtâsi iigyeben
că la această şedinţă n’a putut lua
planurile să se dee încă odată unei a devai kir. torvenyszâk (a szâszvârosi
parte, dar’ în decursul lunei Octomvrie comisiuni de artişti să studieze dacă kir. jârâsbirosâg) teriileten levo Kud-
va veni la Sibiiu să conducă însuşi se pot face schimbările dorite de îm­ zsiron fekvo a kudzsiri 918. szâmu
şedinţa proximă a comitetului. păratul, ori nu se pot. tjkvben A f 1. rd. 6965. 6976/2.
6983/2 hrsz. ingatlanra 167 kor., A
Prim-secretarul a fost însărcinat t 2. rd. 6979. 6980. hrsz. ingatlanra
a scrie istoricul Asociaţiunii în o bro­ P o v e ţ e .
466 koronâban az ârverest ezennel
şură de extensiunea celor din biblioteca megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte,
poporală. Scăderile păşunatului din timpul âs hogy a fănebb megjelolt ingatlanok
Tot atunci s’a anganjat ca profe­ toamnei. az igoi. evi deczember ho n-ik nap jart
delelottig ârakor Kudzsir kozsăg hâzânâl
soară pentru instruarea în musica vo­ Vitele scoase la păşune toamna megtartando nyilvâpos ârverâsen a megâl­
cală şi cântări la şcoala de fete d-şoara târziu se bolnăvesc adesea de boala lapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni
Elena Cunţan (fiica Dlui Dim. Cunţan, de rînză, şi vacile fată uneori fără vreme fognak.
profesor de cant în Seminar), absolventă ori chiar lapedă. Ârverezni szândekozok tartoznak
a academiei regale pentru musică din Aceste rele sunt pricinuite de az ingatlanok becsârânak 10%-ât kesz-
Berlin. schimbarea timpului rece şi ploios penzben, vagy az 1881. evi LX. t.-cz.
42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott
şi mai ales de brumă. es az 1881. evi november ho 1-en
Orcan şi grindină. In Hamburg Pentru scutirea animalelor de nu­ 3333. sz. a. kelt igazsâgiigyminiszteri
a fost Lunia trecută un mare orcan mitele rele trebue se le dăm dimineaţa rendelet 8. §-âban kijelolt ova-
împreunat cu grindină. Grindina bătea şi sara fen sau alt nutreţ uscat şi sare. dekkepes ertekpapirban a kikuldott
în mărimea ouelor de porumbel şi a Se nu le scoatem la păşune pe kezehez letenni, avagy az 1881. âvi
LX. t.-cz. 170. §-a ărtelmeben a bânat-
durat peste un pătrar de oră. Orcanul timp umed şi rece.
penznek a birosâgnâl eloleges elhelye-
a causat numeroase naufragii. In Mann- Chiar şi în zilele frumoase să tri­
zeserol kiâllitott szabâlyszeru elismervenyt
heim încă a bântuit mare orcan, pe mitem vitele la păşune numai după-ce âtszolgâltatni.
urma căruia în portul industrial s’a s’a dus rouă şi mai cu samă bruma. A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
dărîmat o casă cu cinci etagiuri! Se ferim animalele de păşuni tkvi hatosâg.
apătoase de pe mlaştini sau moişti. Kelt Szâszvâroson, 1901. evi szept.
Fala femeească. Deşertăciunea ho 27. napjân.
stăpâneşte femeile dela palat până la Vin din miere.
bordeiu. Dovadă e şi împărăteasa Ger­ Din treverele proaspete de struguri Sohalmi
maniei Augusta. In timpul din urmă şi dintr’un adaus de miere de albine kir. albiri