Page 3 - Bunul_Econom_1901_41
P. 3
Nr. 41 _________ BUNUL ECONOM ■ ' ' ■■ _________ Pag- 3
toate privinţele şi roada bogată. Grâul culă) coaja nu i-o putem freca cu de aşa, că luăm un blid, punem în el pă
sămânat din vreme şi răsărit deja, a getele. mânt umed, alegem din grăunţele me
fost ţinut în loc din lipsa de ploaie. * nite spre sămănăre 100 bucăţi, pe cari
Rapiţei îi merge bine. Lucrările de Ceva despre pregătirea sg mentei. le punem în acest pământ, şi aşezăm
toamnă se fac cu anevoinţă din causa E de lipsă ca bucatele (cerealele) blidul la un loc undee soare, ear iarna
secetei. Preţurile grâului au scăzut în noastre înainte de sămănăre să le cură dacă d. e. facem această probă cu se
măsură însemnată. ţim de toate gozurile şi sămânţele de minţe de orz, cucuruz etc., atunci îl
In Rusia roada grâului este pre burueni. La sâvîrşirea acestei lucrări aşezăm în apropierea cuptorului Peste
vre-o câteva zile cercetând aceste se
ţuită la 141.375.000 hect., adecă cu ne stau în ajutor ciurul şi treerul.
vr’o 12 milioane hlt. mai slabă decât De sine înţeles că grânele noastre minţe vom observa încolţirea lor. A-
în 1900. desăvîrşit numai atunci vor fi curăţite tunci vom număra câte seminţe au în
colţit din cele 100 puse pe probă.
In Germania roada slabă a grâu de ori şi ce sămenţe străine, dacă şi
lui va fi oare-Cum suplinită prin bogă ţărinile, agri, ni-i pregătim bine spre Dacă aflăm că 90—95 au încolţit, a-
ţia cartofilor • acest scop. Intr’acest scop e mai în tunci sămânţa e foarte bună şi o putem
sămăna fără grije, dacă însă au încolţit
In Anglia schimbările de timp fru semnat: dacă îndată după ducerea numai 70—75 de grăunţe, atunci să
mos şi de ploaie au fost prielnice lu clăilor de pe pământuri, miriştile se mânţa e rea. Dacă totuşi am fi siliţi
crărilor câmpului. ară uşor, ca prin aceasta sămănţele
buruenilor -— venind în atingere cu să sămănăm din astfel de seminţe, a-
America de nord va trimite în a- tunci e bine să sămănăm cu y4 mai
aer şi umezală — să încolţască cât
nul acesta măsuri mari de grâu. mult, de e. in loc de 8 ferdele 10 ferdele.
mai îngrabă; prin aceasta gm ajunge
Republica Argentinâ va avea o
că ele cu prilejul arăturei a doua să Dacă voim să avem grâu cu preţ,
roadă foarte bogată.
nimicesc cu totul. recerinţa principală e că în acelea să
Din aceste cause preţurile grâului nu fie tăciune; e drept că maşina de
Se întâmplă foarte multor eco
în principalele tîrguri străine sunt cât
nomi că ei sunt siliţi a sămăna nu treerat îl alege, dar noi trebue să stă
se poate de puţin încurajatoare. ruim ca deloc să nu prăsim tăciune în
grăunţe din holda-i proprie, ci altele
cumpărate sau primite în schimb. In holdele noastre.
A g r ic u l t u r a astfel de caşuri e foarte bine dacă el E drept, că semânţa tăciunelui şi vân
înainte de sămănăre să convinge singur tul o poate aduce din holda vecinului,
Din foi streine. despre puterea de încolţire a astorfel dacă aceăa e tăciunoasă, ba chiar şi
de grăunţe. E mai bine a să sămăna noi o putem duce deodată cu gunoiul,
După „N. L.“ grăunţe de 1—2 ani, dar’ dacă grăun dacă în acesta au fost putrezite paie cu
ţele nu snt din propriul nostru rod, şi tăciune; noi însă cu toate acestea tre
(Urmare şi fine). astfel nu le ştim vîrsta, trebue mai în- bue să ne ferim de a prăsi în holdele
Cartofii sunt atunci copţi în de tâiu să ne convingem, că dacă noi sâ- noastre, ceea-ce ne şi este cu putinţă.
ajuns, când cotoarele lor în timp nor mănâm astfel de seminţe, câte % răsar. Pentru a ne apăra contra tăciu
mal se usucă şi de pe cartof (tuber- Despre aceasta ne putem convinge nelui se recomandă ca fiecare econom
— Noi suntem! îi răspunse Şerban slabi de fire, începură să tremure, gân- Şerban îşi luă faţa între mâni şi
cu ton hotărît. Voim dreptate! dindu-se la grozăvia ce-au săvîrşit, căzu mototol în şanţ.
Cuconu Ieni, îngrozit, voi să scape, Priveau nedumeriţi şi îngroziţi în jurul Sandu şi ceilalţi începură a se
sbâtându-se în mânile lui Codău şi lor, neştiind încotro să fugă. îndepărta de drum, furişindu-se prin
— Ce ne facem acum, Şerbane?...
strigând vizitiului se dea biciu cailor. tufiş spre pădure. Fiecare apuca înco
unde ne ducem?... Doamne iartă-ne! .
Vizitiu încercă, dar’ Sandu se repezi tro îl duceau picioarele, întrebându-se
Numai Codău, flăcăul cel voinic
spre capra trăsurii şi apucându-1 de cu groază la fiecare moment: Acu ce
şi singuratic plecă liniştit spre bordeiu
guleru sumanului, îl rostogoli în şanţu mă fac eu?.. Unde mă duc? . . . .
lui din sat, cu toporu pe umăr.
de lângă drum.
Moş Şerban cu faţa îmbătrânită George dispăruse deja înspre poarta
Cuconu Ieni se sbătea desperat; încă cu o vieaţă de om, să lăsă să se satului. Incunjură satul, furişându-se pe
mai făcu o ultimă încercare, dar’ o lovi odihnească în şanţu din marginea dru din deal, şi ajunse în dreapta grădinii
tură groaznică de pumn aplicată de mului. Simţea că i-se tăie picioarele. unde îl aştepta Irina.
Codău la tâmplă îl ameţi de tot. La
I-se părea că o să-’şi dea aici ultima — Aici, George!, strigă ea.
lumina stelelor, se zări tăişul unui to lui suflare.
por, fulgerând deasupra trăsurei . . . Cu genunchii răzimaţi de malul — Eşi IrinoL. Sc fugim!
George dădu drumul cailor, care şanţului, cu faţa întoarsă înspre răsărit Irina cu o păreche de desagi în
o porniră în trapul cel mare înspre şi cu mânile întinse cătră cer să ruga: mână, sări pârleazu prin fundu grădinii.
poarta satului ....................................... Indurare Doamne!.. Iartă-ne!.. N’am Amândoi o luară, tăcuţi, spre zarea
dealului.
voit să facem moarte de om... A fost
Vasile vizitiu, furişindu-se încet mai presus de răbdarea noastră!.. Tu — Priveşte, George! arătă Irina.
din şanţ, se făcu nevăzut . . . . . care ştii dreptatea sfântă, nu ne urgisi!.. Uite, ard stogurile cu fân de lângă
Sandu, Dumitru şi Niculae, mai Indurare!.. Iartă-ne . . . . . . . . sălcii!....
