Page 5 - Bunul_Econom_1901_41

Nr. 41 BUNUL ECONOM . __ Pag- 5

Ranele pomilor, bine netezite cu laguri, le dăm miere subţiată cu puţină Iernarea legumilor.
cosorul, trebue unse ca să se împedece apă călduţă, sau zăhar disolvat (topit)
intrarea apei şi s£ se vindece mai în- în apă, de asemenea călduţă. Cum am
Legumele să iernează in pivniţe,
grabă. Ranele mai mici se ung cu ceară spus şi altă-datâ, mierea se dă de cu
în cămeri, în gropi şi bordee.
de altoit, cele mai mari cu lut cleios sară, şi anume după o zi mai căldu­
De sine se pricepe, că în pivniţe
în amestec cu păcură. Cerând trebu­ roasă. Dimineaţa se scoate din coş-
bine alcătuite legumile de ori-ce soiu
inţa, ungerea aceasta e de a se face niţă vasul împreună cu mierea ce ar
se păstrează mai bine decât în cămeri,
in repeţite rînduri. mai fi rămas în el.
gropi şi bordee.
Pentru trunchiul şi ramurile po­ De altcum, cerând trebuinţa, în
Anumite legumi mai jjngaşe, s. p.,
milor, ce au fost curăţite de coaja zile aevea frumoase din Octomvrie şi
cartifiolul, sălata cu căpăţină ş. a. tre­
uscată şi de muşchi, se recomandă spo­ Noemvrie putem sâ facem şi unele
bue păstrate neapărat în pivniţe sau
rirea cu o amestecătură făcută din cercetări în stupi, anume: pentru-ca se
cămeri svântate şi scutite de ger Nu­
zamă de var, sânge, balegă şi fiere de vedem câtă miere se află, nu cumva
mitele legumi trebue să fie aşezate cu
vită şi lut. lipseşte matca, ş. a. Mai departe trebue
rădăcina în năsip mărunt şi svântat. In
luate măsurile de lipsă ca coşniţele sâ
zilele calde şi frumoase se deschid fe­
fie adăpostite de ploaie, de ninsoare şi
S t u p ă r i t restrele şi uşa pentru-ca aerul stricat
de vânturi, cari pricinuesc multe nea­
şi umed să premenească.
Despre iernatul stupilor. junsuri albinelor. Îndeosebi peste iarnă Bordeiul pentru păstrarea legumilor
stupii sâ se scutească cât mai bine con­
Nu vrem se zicem prin aceste peste iarnă constă din o groapă mai
tra numitelor rele.
şire, că stupii trebue de pe acum în­ mare înzestrată cu un coperiş gros de
chişi şi zăvoriţi. N u! Albinele trebue Când s’a pus odată frigul, în ur­ paie, trestie, pământ, ori alte materii.
lăsate s£ sboare cât ţine timpul frumos, dinişul coşniţelor de nuiele se aşează Pentru-ca legumele să nu zacă de-a-
chiar şi în Noemvrie. Cu cât ele vor cu coada înainte câte un scâete ţepos dreptul pe pământ unii aşează pe aria
avea prilej mai mult de sburat, cu în forma capsulei dela planta veni­ bordeiului o leasă de nuele şi coperişul
atât vor ierna apoi mai bine. noasă, la care poporul îi zice turbare. se înzestrează cu un horn de scânduri
Unele lucruri a trebuit se le facă Astfel de scăeţi cu măciulii se află pe sau de nuiele. Cât ţine gerul şi pe
îns£ şi până acum fiecare stupar în hotarul ori-cărei comune. Aceşti scăeţi timpul umed hornul trebue să fie ne­
vederea apropierii iernei. Şi dacă nu scutesc coşniţele de intrarea şoarecilor întrerupt bine astupat. In zilele frumoase
le-ar fi- făcut, s£ le facă. în ele. şi călduroase hornul să destupă şi se
Anume se îngrijască, ca coşniţa Dupâ-ce s’a pus odată iarna în deschide uşa. Cu chipul acesta aerul
se fie destul de călduroasă. toată puterea ei, albinele trebue sâ sâ pune în mişcare pretutinderiea în
Coşniţele făcute din scânduri sub­ aibă cea mai deplină odihnă. bordeiu şi cel rău să înlocueşte cu altul
ţiri se îmblogesc pe din atarâ cu paie Nici oameni, nici animale sâ nu proaspăt.
sau cu fân, ear’ despărţământul de se mai atingă atunci de stupină sau In gropi să păstrează cu deosebire:
miere (cel deasupra) se umple cu paie de coşniţe. Pisicile sâ nu aibă intrare cartofii, morcovii, pâtrângeii, celerul, ş. a.
bine uscate sau cu fâşii ce rămân din în stupină, nici şoarecii în coşniţe. Sâ legumi rădăcinoase. Groapa trebue făcută
oblitul scândurilor; asemenea se umple nu se taie lemne în apropierea stupinei, la un loc svântat. Fie care soiu se
şi golul rămas după fereastră în des­ nici puşcâturi sau alt sgomot, cum s. aşează deosebit, punându-se peste olaltă
părţământul de clocit. Oblojirea coşni- p. e umbletul des de cară, se nu se în forma unui mormânt. La urmă mor­
ţelor de scândură cu păreţi dupli (din întâmple în aretul stupinei. mântul se îmblojeşte cu o pătură
două scânduri) sau deja oblogiţi cu bă­ Trebue îngrijit nu cumva albinele groasă de pământ uscat, ear’ înainte
legar, nu e de trebuinţă. să fie în lipsă de aer. Aceasta le ne­ de a da gerul se pune pe deasupra şi
Păreţii coşniţelor de nuiele trebue linişteşte, pricinuindu-le mult rău; ele un învăliş de paie. Pentru premenirea
îmblojiţi bine de sus până jos cu sucituri se pot chiar înăduşi. aerului stricat mormântul se înzestrează
de paie ori cu haine netrebnice. cu un horn de scânduri sau de nuiele.
Peste iarnă nu e ertat se bată în
Urdinişele trebue strîmbate şi în In timpul gerului acest horn rămâne
coşniţă nici chiar razele soarelui, şi cu
jurul coşniţelor trebue bine lipit şi pus astupat.
atât mai mult nu e ertat se ajungă
un strat de cenuşe. Curechiul încă se poate păstra,
ele la urdiniş.
Lucrările de cari am pomenit se scos fiind cu rădăcina. Spre acest sfîrşit
In cămeri, în poduri şi în pivniţe
fac când timpul este dulce, noaptea rădăcina şi cotorul fiecărui fir se în­
stupii nu iernează bine, pentru-că albi­
nour, ziua senin. groapă în pământ, rămânând numai
nele sunt neliniştite prin dese umblete
Intre cerinţele mai de căpetenie căpăţină afară. Deasupra să aşează
şi trântiri de uşi, prin miros greu şi
pentru buna iernare a stupilor se nu­ paie şi peste ele pământ. Alţii aşează
nesănătos. Obiceiul de a ierna stupii
mără şi bogăţia în miere şi albine. curechiul cu căpăţină în jos, îl acoper
în astfel de locuri e vrednic de osândit.
Despre aceste am vorbit şi cu alte Cu năsip uscat sau cu ţărînă, pe dea­
prilejuri. încât priveşte ajutorarea stu­ supra pun o pătură subţire de pământ,
R omul S imu
pilor cu miere, aceea se mai poate face şi pe urmă paie.
şi în Octomvrie şi Noemvrie. Stupilor Pentru-ca legumile să nu se strice
în coşniţe de scânduri li-se pun laguri e neapărat trebuincios a se avea în
de miere. Dacă n’am avea miere în vedere nu numai cele spuse până aici.