Page 2 - Bunul_Econom_1901_41
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr, 41
regelui, principele Albany; sora lui, Vic Alipirea Bulgariei la Rusia? «In bine coacerea cucuruzului în ţinuturile
toria, văduva împărăteasă a Germaniei, formation» din Viena publică o ştire munţilor şi peste tot a cucuruzelor târzii.
şi fratele seu Alfred, principe de Saxa- foarte gravă din Sofia, anume că s’ar Roada e mijlocie în Ungaria, ear in
Koburg-Gotha. fi pregătind în capitala Bulgariei o lo Ardeal slabă.
vitură de stat cu scop de a alipi Bul O parte a cartofilor s’a scos, altă
Sârbia şi Rusia. Din Viena se garia la Rusia. Toţi oficerii bulgari, se parte se scoate acum. Roadă mijlocie,
scrie că în cercurile oficiale de acolo zice că fac parte din conspiraţie. Mai în unele părţi bună: în Ardeal şi în
a produs o impresie foarte neplăcută mulţi oficeri înalţi au declarat chiar în părţile nordice ale ţerii mulţi cartofi au
cel mai nou discurs pe care regele public, că sunt pentru alipire. Dealt- putrezit. *
Serbiei l-a ţinut la Niş. mintrelea cei cu aplecare pentru Rusia, Desvoltarea curechelo* este numai
foarte număroşi, lucrează pe faţă şi ţin
Regele Alexandru, adresându-se pri în parte îndestulitoare.
consfătuiri la consulul rusesc, care li-a
marului a declarat, că e o fericire pen Cânepa este deja topită. Roada
pus la îndemână o sală a consulatului. cânepii de sămânţă este îndestulitoare.
tru el, că i-a fost dat să se alipească
la politica puternicei Rusie. Austro- Ştirea răspândită de «Information» e Culesul tutunului s’a făcut; în u-
foarte gravă, dar nu e tocmai aşa de nele locuri recolta e peste aşteptare
Ungaria trebue să înţeleagă aceste vorbe
neaşteptată. bună.
ale suveranului Sârbiei, ca o manifesta
ţie contra-austriacâ, în vreme-ce până Recolta napilor de zâhar şi de
acum Serbia se îndrepta tot după-cum nutreţ este mijlocie; în unele locuri
Ştiri agricole.
se cârmuia din Viena. napii au rămas mici. Pentru scosul şi
duşul napilor de zăhar a fost timp pri-
Din raportul publicat de ministe
incios.
Colonia engleză Cap e în plină rul de agricultură la 1 Oct. a. c. dăm
Cosirea din urmă a trifoaielor şi
răscoală. Ştiri sosite din Bruxella spun, şi noi următoarele: în jumătatea a doua
luţernei a isbutit bine. Cele din nou
că întreagă colonia Capului e răsculată. a lunei Sept. timpul a fost uscat şi cald
otâvite şi cele clăite stau bine. Trifo
Mai mult de 20.000 Olandezi au prins în întreagă ţara. In urma timpului pri-
iul de sămânţă se treeră. Roada cam
armele şi au trecut pe partea Burilor. incios lucrările economice la ordinea zi
slabă. In Ardeal otava e îndestulitoare
Intr’aeeea s’a proclamat starea de ase lei au înaintat bine, totuşi din eausa
şi cu chipul acesta se suplineşte lipsa
diu în toată colonia, ceea-ce dovedeşte uscăciunii prea mari în multe locuri să-
de fân.
că lucrurile merg rău pe partea Angliei. menăturile de toamnă nu s’au putut
Timpul călduros din ultimele zile
Pe când se întâmplă acestea, Kit- face, ear cele făcute nu au răsărit. Să-
a influenţat în mod favorabil coacerea
chener lasă se fie împuşcaţi coman menăturile timpurii stau bine. Ploaia era
strugurilor. Roada lor este mulţămi-
danţii buri, cari îi cad în mâni. Aşa dorită pretutindenea.
toare.
d. e. a fost împuşcat în Middluburg Sămănăturile de răpită în cea mai Recolta poamelor tomnatice şi ier
comandantul bur Lotter, ear după ei mare parte se desvoaltă bine. In unele natice în general este mijlocie sau slabă.
un oficer tinăr al lui. A mai fost prins locuri sunt atacate de omide. *
şi comandantul bur Scheeper. Culesul cucuruzului e aproape gata. In România după ştirile cele mai
Timpul călduros din Sept. a înrîurit noue calitatea cucuruzului este bună în
— Da Manea şi cu Nicolae unde-s? a juca pe loc. Atrase atenţia lui Vasile
F O I Ţ A vizitiu.
— I-am trimis pe drum înainte
să ne dea de veste, când o auzi ceva. — Care e acolo? strigă Vasile.
IN D U R ARE Uite,... eacă vine. Nici un răspuns.
— NUVELĂ — -— Aici Nicolae! Caii se apropiau scurtându-şi pasul,
şi sforăind.
George şi cu Codâu trec drumul.
— Care e acolo mă? strigă din
(Urmare şi fine.) — Nu se poate, moş Şerbane;
nou Vasile.
— Să fii gata deseară, Irino. Viu inima-’mi spune că o să sosească acum. George se făcu că mormăeşte ca
în fundu grădinei se te iau... Mă duc — Ia tăceţi! strigă Codău, cu un om beat. La cinci paşi de el, caii
la moş Şerban. urechea lipită de pământ. Aud tropot se opriră; ear George sări de-odată
* de cai în depărtare!
* * drept în picioare apucându-i de zăbale.
— Aici Sandule! Toţi vîrîţi, care prin tufiş, care De-odată Serban si ceialalti- năvă-
)
>
>
' — Ai venit de mult, Şerbane? prin şanţul de lângă drum, stau, ca lese, încunjurând trăsura.
— Stau de cu seară aici. chinuiţi de friguri, cu gura crăpată şi Cuconu Ieni care dormea în tră
— Da George unde-i? cu urechile aţintite spre sgomotul de sură, torcându-şi firul de aur al planu
— E ascuns în tufişul de dincolo tropot, care creştea din ce în ce mai rilor lui, se văzu de-odată încunjurat
de drum cu Dumitru şi Codâu. tare. din toate părţile. Voi se pună mâna
— Trebue se fie aproape miezul George eşi din şanţ tîrmdu-se pe pe carabina de lângă el, dar’ Codău
nopţii, Şerbane. Numai de nu s’ar în brânci, şi se culcă de-a curmezişul apucându-i de braţ îi pâralizâ ori ce
şela George. în mijlocul drumului mare. mişcare.
—: El mi-a spus că nu se poate, Ca la vr’o douăzeci de paşi, caii — Cine sunteţi?.,. Ce voiţi?...
trebue ’ să vie astă seară. simţind că e cineva în drum, începură strigă restit cuconu Ieni.
