Page 1 - Bunul_Econom_1902_18
P. 1
Anul III. Orăstie, 10 Maiu n. 1902. Nr. 18.
s 7
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE Ş[jîOMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului”,
A B O N A M E N T E : A P A R E : .. 1 I N S E R Ţ I U N I :
se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în fiecare D um in ecă.
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
I gândim şi la alte mijloace şi ramuri numai pentru şcoală, ci pe lângă greaua lui
Venituri accesorii ale de câştig, la vedere neînsemnate, însă misiune de a instrua între păreţii şcoalei se
interesează chiar şi de soartea poporului, ce
în fond nepreţuit de folositoare, fiind-că
— agricultorului. rând trebuinţa, nici el nu va mai fi străin de
nu recer cheltueli aproape de loc şi
şcoală şi la trebuinţă va jertfi pentru ea cu
produc totdeauna folos. dragă inimă. In urma discursului atât de in
Românul nostru, în cele mai multe
Una din acestea, care ni-se pre structiv, dl comisar a fost bineventat de şe
cazuri, muncitor de pământ cu toată ful bisericii tractuale dl V. Domşa, ear din
sintă ca un isvor de bogăţie în aju
truda lui se pomeneşte în ajunul iernei, partea învăţătorilor de înv. dir. C. Baicu.
nul verii, ce ne aşteaptă, sunt: „albi-
că toată munca lui, începend de primă Cu această ocasiune am remarcat şi
n e l e “. F ie f ca fie-care proprietar al
vara şi până ce iarna începe a-’şi arăta presenţa multor persoane din inteliginţa din
unei curţi sau al unei grădini dacă
loc şi jur, cari aproape toţi au luat parte la
colţii nu ’i-au adus nici măcar fârămi-
nu are din aceste insecte muncitoare toate şedinţele conferenţelor, ascultând, pre
tura de pâne cu care se râsboiască
şi producătoare, să şi-le procure cu darea lecţiilor practice puse la ordinea zilei,
până în primăvara următoare cu ne
puţină cheltuială, cu ocasiunea roitului, critica obiectivă a acelora, precum şi alte
vasta, copii şi vitele sale. El dedat cu teme de interes pedagogic. Ca lecţii practice
în scop de a-’şi întemeia un venit
învăţăturile moştenite dela tatăl, moşul destul de simţitor în schimbul dra bine reuşite s’au predat de învăţătorii: Teo-
şi strămoşul său nu să poate încumăta gostei ce are pentru albine şi mai fil Crişan şi Nic. Voina din geografie, Ioan
Baciu din comput, C. Baicu despre «Cum ar
a se despărţi de ele, cu toate că tim ales a unor cheltueli.., ^ a ri se reduc
fi să se întocmească învăţământul în scoalele
purile s’au schimbat şi cu «le şi rodi
aproape la nimica. poporale pentru-ca să aducă mai mult folos
rea pământului, cari acum zece— două
reai şi care ar fi mijloacele pentru ajungerea
zeci de ani dădea recolte îmbelşugate, acelui scop ?
Dela conferenţa
sgâriindu-1 şi aruncând sămenţa în el S’a aprobat împărţirea orelor săptămâ
ca de pomană, aşteptând ca Cel de în v e ţă to re a s e ă a c e rcu lu i O răştiei, ţi nale pentru şcoala cu un învăţător, compus
sus să împlinească belşugul recoltei. n u tă la 18 şi 19 A p r ilie v. (1 şi 2 M a iu n .) de Const. Baicu, Ioan Fleşer şi G. .Danii!, ca
pentru uniformitate să se folosească pe anul
Astă-zi, deşteptându-ne ca dintr’un
La orele nouă, învăţătorii din acest cerc viitor şcolar întocmai după-cum comisiunea
vis, care a fost o realitate, ne po
precum şi un număr însemnat de preoţi ca l-a redectat, cu observarea, ca la conferenţa
menim că el s’a schimbat foarte mult
directori şcolari, a luat parte la celebrarea viitoare învăţătorii să-şi dea părerea asupra
şi găsim că rodnicia pământului a lui, că întrucât e corăspunzător acest plan şi
serviciului divin ţinut de rev. dn protopop V.
scăzut, cheltuiala pentru lucrarea pă Domşa, ca şef tractual, după săvîr.şirea căruia ce ar mai fi de îndreptat. După aceea se
mântului a crescut şi poftele pentru s’au întrunit cu toţii în una din şalele de stabilesc şi lecţiile practice pentru conferin
îndestulirea traiului nostru recer bani învăţământ ale şcoalei din loc, unde dl co ţele anului viitor.
mai mulţi decât ar fi pretins părinţii misar consistorial şi profesor D. Comşa des La invitarea dlui comisar învăţătorii
chide şedinţa printr’un remarcabil discurs. dimpreună cu oaspeţii s’au dus apoi în gră
şi moşii noştri, ne fac desnădăjduiţi.
Punctul de mânecare al acestui discurs dina înv. dir. C. Baicu, unde dl comisar ca
Lipsa de nădejde este un păcat,
instructiv a fost «păs'rarea curăţeniei întru specialist a arătat aievea cum se pregătesc
şi nu este ertat a se încuiba în toate» referitor la edificiul şcolar şi împreju ochiurile [mugurii] de oculat, cum şi când
inimile noastre - trebue să luptăm, să rimea lui, spre care scop recomandă pe lângă trebue să se oculeze şi în ce loc, motivând
căutăm a îndepărta toate neajunsurile întreţinerea curăţeniei exemplare şi plantarea că ocularea aproape de pământ este de pre
curţii , păiăginite şi a împrejurimii şcoalei cu ferit din toate punctele de vedere, dând mai
ce ne întîmpină, ce ne ameninţă cu
arbori umbroşi, tufe acăţătoare, flori etc., stîr- multe exemple. Arată însuşirile ce trebue
deosebire în primăvara aceasta spe
nind pe calea aceasta în elevi simţul de or să întrunească un pădureţ penrru a putea fi
ranţele în culturile ce le-am între
dine şi curăţenie, ca apoi în vieaţă se facă oculat. Explică pentru ce trebue tăiate scurt
prins pe câmp şi grădină. şi ei tot aşa. Intre altele multe a accentuat rădăcinile cele groase şi chiar arată la mai
In urma timpului cât se poate dl comisar şi acea împrejurare, că învăţătorii mulţi pădureţi cât trebuesc tăiate. Demon
de nefavorabil în cursul iernii trecute să-şi dea toată silinţa, să se apuce cu trup strează şi arată prin exemplu viu pentru-ce
şi suflet de cultivarea grădinilor şcolare, cari trebuesc lăsate numai 4— 5 mlădiţe drept
şi a primăverei actuale multe din spe
până acum putem zice cu drept cuvânt, că coroană la altoiul transplantat la locul stabil,
ranţele noastre de-a avea o bună
au fost părăsite, dând prin aceasta poporu combătând obiceiul înv. dir. G Baicu de a
recoltă a sămănăturilor ni-se presintă
lui un îndemn pentru a-şi croi pe lângă a- lăsa mai multe crengi la numiţii altoi. Arată
îndoelnice şi de aceea suntem datori gricultură şi un alt isvor de câştig foarte în în natură prin pregătirea unei groape la. mă
ca în agerimea minţii noastre să ne semnat. Poporul văzând că învăţătorul nu e sura de lărgime şi afunzime, cum trebue a-
