Page 2 - Bunul_Econom_1902_19

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 19

Astfel o vijelie mare venind ime­ gata, se toarnă în modul cum s’a men­ Dela Ascciaţiune. In şedinţa din 8 1. c.
diat după un tratament, putea se ia ţionat la var. Când totul este bine ames­ comitetul Asociaţiunii a primit invitarea co­
mitetului cercual din O ra vi ţa, de-a ţinea a-
jos toată zama şi după trecerea acestui tecat şj râvâcit cu un beţ mare, această
dunarea generală din anul acesta acolo. Ea
accident, era necesar ca să se reîn- zamă modificată ia o coloare de un al­
va fi convocată pe zilele de 14 şi 15 Sept.
ceapă operaţiunea din nou şi imediat. bastru (vânet) frumos. Când zama stă în Intre alte concluse de mai puţin inte­
Printr’o neaşteptată dar fericită linişte, se Insă la fund parte din materiile res public s’a hotărît tot în şedinţa aceasta
împrejurare, un viticultor de seamă în- compuse, şi în fiecare dată când se ia să se intervină lâ locurile competente din
templându-i-se neajunsurile sus arătate, spre întrebuinţare se amestecă zama în România, ca să se reducă taxele vamale o-
neroase, cu care sunt impuse dincolo pro­
îi veni ideea de a topi săpun ordinar hărdău spre a deveni omogenă. Soluţiu-
ductele literare române din .Transilvania şi
de rufe şi de a-1 amesteca în lichidul nea şi amestecul se fac în vase de lemn Ungaria. ,
zemei; această încercare îi succese pe neputând a fi vătemate de tăria lor. Se
deplin, dând zemei o aderenţă (alipire) se ia bine samă că laptele de var să se
desevîrşită de cătră materiile săpunului. verse în soluţiunea pietrei vinete şi a nu Advocatul poporului.
se face invers.
Eată noua sa formulă:
Amintim totodată că 400 de litri
Piatră venătă (sulfat de cupru) 2 kgr.
de soluţiune este aproximativ suficient I t i p ă ş u n e a c o m u n ă numai astfel
Var alb gras (stîris) . . . , 2 kgr.
pentru un jugăr de viie. de animale: vite cornute, oi, capre şi cai se
Apă . . . . . . . . . . 100 litri.
pot mina sau scoate dela iernat, a căror stare
Săpun de rufe . . . . . 2 kgr. sanitară a fost constatată din partea antis-
) ■
Pentru a face amestecul, se di- Dela Reuniunile noastre. tiet comunale şi pe care aceia le-a luat deja
solvă de o parte piatra venetă în 10 în Seamă. Numărul acestora, precum şi locul
şi ordinea păşunatului o statoreşte asemenea
litri de apă caldă într’un vas deosebit,
D om nii m em brii a i „Reuniunii antistia comunală. Mânzii necurăţiţi, mai bă­
punend aceasta într’un săculeţ de zăblău
Economice“ din Orâştie, cari doresc trâni de un an şi tăurencii mai bătrâni de o
acăţat de un băţ şi aşezat pe buzele ca în toamnă se capete altoi dala Reu­ jumătate de an, nu pot păşuna decât numai
vasului, aşa că sacul să stea atîrnat cu niune, se binevoească a o înştiinţa cât în locuri separate. (Art. de lege XII din a.
totul în apă, apoi când topirea este fă­ mai curend care de câte are lipsă, şi 1894 §.21 şi 22 şi art. de lege VII din a.
cută se adaugă 70 litri de apă. Intr’un de ce soiu ri anume ? 1888 § 17).
înştiinţările le va face prin câte o *
alt vas se sting cele 2 klgr. de var în
carte poştală trimisă casarului Reuniu­ C r e d itu l d e c ă r e im â . Cuantumul
10 litri de apă şi acest lapte de var,
nii, d-lui Vaier Orbonaş, funcţionar la creditului de cârcimă în comitate difere adecă
destul de gros, se amestecă bine până
»Ardeleana«, sau. depunend acolo un nu e egal, dar pe lângă toate acestea nu
devine omogen (deopotrivă). Se varsă bilet ori o listă cu numele celor cari poate trece peste suma de 16 cor. (8 fl.).
puţin câte puţin în sol uţiu nea pietrei le cer, şi câte şi de cari le tre- Dacă cârcimarul, în detrimentul omului şi în
vinete, avendu-se grije de a se ames­ buesc. (Pot fi scrişi şi mai mulţi într’o contra legii trece peste suma arătată, dacă
teca cu tărie în timpul operaţiunii şi listă). Cere pentru siguranţa lui un cambiu sau o
Cei-ce nu se vor înscrie în acest altă scrisoare deobligătoare, trebue făcut ară­
câtva timp în urmă. Apoi în restul de
fel, nu pot primi în toamnă altoi, căci tare la judecătoria reg. cercuală în contra
10 litri se topeşte, pe un foc aşeşat, 2
Reuniunea va cere dela ministru numai ^cestui pas ilegal. Legea care prescrie acest
klgr, de săpun de rufe tăiat în mici aţâţa şi din soiurile, pentru cari s’au credit de cârcimă trebue să fie afişat pentru
felioare, astfel ca disolvarea să se facă făcut înştiinţările! a putea fi văzută de toţi visitatorii, la loc
mai repede şi când preparaţi unea este stabil pentru totdeauna în localitatea decâr-

F O I Ţ Ă Toma Codreabul era între oamenii cei cum şi ce ar face ca să scape deasupra
mai nevoiaşi 2] din Calafindeşti. El nu avea nevoiei.
decât o căsuţă şi o grădină pe o ripă, în Aba luându-se el pe gânduri odată, ese
Toma Codreanul. ţarină n’avea el nici o palmă de loc. Gră­ afară din casă şi zice: „în grădina astă ri-
dina şi-o săpa în toată primăvara cu hârleţul, poasă de geaba îşi mai bate omul capul cu
pentru-că vita la plug nu putea umbla pe săpatul şi cu sămănatul păpuşoilor, pentru-că
Pe o coastă de cătră amează-zi se tră­
ripă, dar’ nici.nu avea ce înjuga. Să năcăjia aici nu să va mai face pâne, câtu-i lumea.
gea satul Calafindeşti încât vara de arşiţa
el cu grăpina aceea, ear’ toamna nu lua Ce, pământul e slab şi ars de soare, dar’
soarelui să făcea în pământ crepâtură şi de
decât i|o coş de păpuşoiu 3] ca barabulele, 4) încă, când dă câte o ploaie repede şi rămă­
o şchioapă. Dară pentru-că Calafindeştii era
şi un coş de barabule ca nucile, şi când colo şiţa de ţerină o mână la vale, de rămâne
aşezat pe> o coastă da cătră amează-zi, de
spre Crăciun mănâtică şi ţurţuri din streşina ear’ numai hlei vâneţiu, cu care nu mai ai
aceea primăvara se şi lua omătul 1] mai
casei dacă poţi. Şi, la Toma Codreanul ce face. Dacă aş planta aici pe ripa asta
degrabă decât în satele celelalte din vale şi
avea cine mânca, căci din mila lui Dumnezeu pomet, apoi poate că tot a-şi mai avea cu
pământul se arăta iute de sub omăt. Pe
avea 4 copilaşi, trei copiliţe şi un băeţel. ce-mi ţinea casa şi mâna .înainte.- Perje 1)
când aiurea sta încă omătul, Calafinde.ştenii
Pe bietul Toma ' numai cât îl strângea la uscate, mere uscate, pere uscate nu-s mân­
prindeau a şi ara. Dară ce folos, dacă pă­
inimă, când vedea, că copii strigă de faome care rea, ear’ nucile încă-s lacome, pe lângă
mântul din Calafindeşti era nu ştiu cum
şi nu le poate da nimica. aceea ar fi din ce face şi câte un ban, mai
roşietec-vineţiu şi pânea nu rodea bine. Din
pricina asta Calafindeştenii nu ţineau multe Toma Codreanul, bine că era om ne- ales nucile cum nu le întreabă toamna. De
vite şi n’aveau cu ce îndrepta pământul şi voieş, dară era ajuns de cap. El nu să da ai avea şi 100 de coreţe, 2) îndată le-ai
de şi căra cineva în ţarină câte puţin gunoiu, supărării şi durerii de tot, ci sta şi cumpănia, vinde, pentru-că le duc în lume cum o acum
p rumul cel de fer. *
apoi şi pe acela îl spăla ploaia şi-l mâna
la vale. 2) săraci.
3) cucuruz. 1) Prunc.
1) zăpada. 4) catrofi. 2) coşuri.