Page 4 - Bunul_Econom_1902_19
P. 4
Fag. 4 B U N U L ECONOM Nr. 19
şi ţine până în Noemvrie, adecă 7— 8 luni. La munte însă
numai 3— 4 luni.
N u trirea anim alelor. Cele mai bune păşuni se reservează pentru vitele de
îngrăşat, animalele tinere abia înţercate şi vitele de lapte.
T .. * _ (Retipărirea interzisă). Vitele de muncă se vor ţinea pe păşuni de â doua mână.
" , (Urmare şi fine). Suprafoţa ce se recere pentru o vită variază 1) dela
durata păşunatului, 2) dela calitatea ei şi 3) dela specia şi
Le vom nutri, ce priveşte cantitatea, pe cât se poate
greutatea vitei.
de uniform, adecă nu vom nutri odată prea bine şi altă
Astfel de ex. o vacă de' circa 5.00 klgr. recere un
dată prea rău, încât se slăbească sau şă’şi peardă puterile.
jugăr păşune, dacă ea este bine întreţinută, adecă nu
De aceea totdeauna toamna după-ce am recoltat nutreţu
este presărată cu mărăcini, muşuroaie şi ierburi vătămă
rile, vom face calculul dacă cantitatea de care dispunem
toare şi nepriincioase nutririi. La noi păşunile fiind în ge
este suficientă pentru întreţinerea vitelor în cursul anului
neral loarte prost întreţinute, va trebui să dăm vitelor o
sau nu.
suprafaţă mai mare, chiar şi 2 jugâre pentru o vacă.
Dacă constatăm că avem prea puţin nutreţ, vom cum Bine înţeles că pentru un bou şau cal vom socoti
păra din afară ceea-ce lipseşte, sau dacă aceasta este im mai mult şi pentru o juncă sau un mânz mai puţin ca
posibil, mai bine vom micşora numărul vitelor până-ce pentru o vacă.
dispunem earăşi de nutreţul necesar. Deasemenea vom 2. N utrirea la g ra jd faţă de nutrirea la păşune a
calcula înainte suprafaţa ce trebue cultivată cu nutreţuri vitelor este întru atâta de preferat, că este mai uniformă
pentru a nu duce lipsă în cas de nevoie. şi putem câştiga bălegarul (gunoiul). Afară de aceasta pen
Vitele se nutresc iarna mai cu seamă cu nutreţuri tru acelaşi număr de vite să recere o suprafaţă mai mică
uscate, pe când vara ele consumă mai mult nutreţuri verzi, pentru întreţinerea lor, deoare-ce nutreţul cultivat ne dă o
adeca mai apătoase. cantitate mai mare de nutreţ, decât păşunile naturale.
Trecerea dela un nutreţ la altul se va face treptat Unele nutreţuri, precum sunt grăunţele, bulbii, rădă
şi nici-odatâ în mod brusc, contrar vitele ar suferi. cinile, precum şi unele producte ale industriilor agricole,
Relativ la timpul când se dă vitelor mâncarea, trebue cum este borhotul, se pot da vitelor numai în grajd.
se observăm cea mai mare punctualitate şi ordine. Ani Prin acest mod de nutrire însă se scumpeşte întreţi
malele mari, pe deplin desvoltate capătă de regulă de nerea vitelor, căci trebue să le dăm şi aşternut, şi perso
3—4 ori pe zi; cele tinere, precum şi cele bolnave, se nalul pentru îngrijirea lor încă trebue înmulţit. Clădirile,
vor nutri mai des, vpr căpăta înse şi porţiuni mai mici. precum grajdurile, şoproanele pentru nutreţul verde, plat-
In ambele caşuri însă nu se va da vitei altă porţiune, forme (locul de pus bălegar) precum şi spesele pentru cul
până-ce nu a mâncat pe cea precedentă. L tură şi recolta nutreţurilor încă măresc mult nutrirea în
Nutrirea vitelor poate fi la păşune sau la grajd. grajduri faţă cu păşunatul vitelor.
1. L a păşune se pot ţinea vitele numai acolo, unde Nutrirea în grajduri se poate executa în două mo
nu avem lipsă de bălegar (gunoiu) şi unde dispunem de duri şi anume: cu nutreţ verde şi uscat.
locuri întinse, care nu le putem folosi altcum. a) Cu nutreţ verde este mai ieftin a nutri vitele, de
Prin păşune putem nutri vitele în modul cel mai na cât cu cel uscat, deoare-ce cruţăm spesele' de făcut fânul.
tural, fiindcă nutreţul se găseşte totdeauna în stare proas El se recomandă cu deosebire pentru vacile şi oile de lapte.
pătă şi într’un amestec potrivit. Afară de aceasta este constatat, că prin uscarea nutreţu
Deosebit de aceasta cruţăm spesele pentru recoltarea rilor verzi ori-cât de îngrijită ar fi ea, se perde mai mult
nutreţului şi nu avem lipsă de aşternut. Neajunsul păşu sau mai puţin din materiile proteice. Neajunsurile ce sunt
natului însă este că prin influenţe climaterice vitele sunt împreunate cu nutrirea la grajd a vitelor cu nutreţ verde
expuse la multe boale, şi dacă păşunea este rea, ele nu e, că acolo uude nu dispunem de trifoiu şi lucernă, este
sunt nutrite cum se cade şi slăbesc. greu a avea în tot cursul verii un nutreţ verde uniform,
Când ţinem vitele la păşune, trebue se îngrijim, ca adecă care şă conţie tot aceleaşi materii nutritive. Mai
trecerea la nutrirea lor de iarnă cu nutreţuri uscate si trebue însă se înmulţim la acest mod de nutrire şi aşter
>
j
viceversa să se facă treptat. nutul vitelor, deoare-ce excrementelo lor sunt în acest cas
Nu vom înceta dar deodată cu păşunatul, pentru a mai fluide.
le da numai fen, ci în curs de o săptămână două pe lângă Mare atenţiune trebue să dăm la trecerea dela nu
păşunat le vom da mâncare şi din nutreţul uscat. treţul verde la cel uscat şi cu deosebire când trecem pri
Păşunile vor fi totdeauna împărţite în mai multe tar măvara dela cel uscat la cel verde.
lale (parcele), care se pasc pe rînd, altcum toată iarba se In acest cas 10— 14 zile trebue să fie cel puţin tim
calcă fără â fi folosită. O condiţiune esenţială a unei pă pul de transiţie (trecere).
şuni bune este ca în apropiere să fie apă bună pentru Nutreţul verde se dă totdeauna în stare proaspătă,
adăpatul vitelor, deasemenea şi un adăpost pentru a le însă uscat de ploaie sau rouă. Cu deosebire trebue să
proteja de ploi reci de primăvară şi de căldurile mari de observăm aceasta la trifoiu şi lucernă, care este bine a o
vară. Cele mai naturale şi mai ieftine adăposturi sunt amesteca cu ceva pae, altcum produce foarte uşor meteo-
plantaţiunile de arbori cu coroane mari. risaţie (umflarea pântecelui).
Durata păşunatului depinde dela climă şi natura pă
şunilor. In regiuni mai călduroose poate începe în Martie
