Page 7 - Bunul_Econom_1902_19
P. 7

Nr.  i9      :           '  .7                  B  UNUL:   E C O N O M                                               Pag-  7,


          Universităţile  din  Oporto,  Lisabona  şi   Directorul  poliţiei  a  ordonat  nevestei
     Coimbra  aq  fost  închise.,               unui  funcţionar  să  facă  perchisiţie călugăriţei.
          Studenţii  din  Coimbra  au  legat ..perec-,  Dar  care  fu  spaima  femeii  când  observă,  că
     tor  pe  un  car  cu  gunoiu  şi  l-au  dus  la  un   acea  călugăriţă  era  un  bărbat.  De trei  ani  el  librărie  de  cărţi,  note,  hârtie
     grajd  unde  l-au  închis.                 se  afla  în  mănăstirea  din  Orei.        şi  tot  felul  de  recuisite  de  scris
                                                                    *
          La  Oporto  a fost  disolvat  un  regiment                                                     în  ©răştie.
     deoare-ce  oficerii  şi  soldaţii  se  uniseră  cu
                                                      Brutarul  şi  negustorul  de  unt.  In  Ro­
     demonstranţii.                              mânia  se  vinde  pânea  după  chlgr.  Săptă­  îşi  recomandă  marele  seu  deposit  de:
                         *                                                                  Hârtie  de  cancelarie,  epistole  şi  tipar,
                                                 mâna  trecută  a  fost  la  o  judecătorie  de ocol
          Boala  de  splină  (dalacul,  amurare,  an­
                                                 [cercuală]  o  pertractare,  care  a  stîrnit  rîsul   Couverte,  Cărţi de contabilitate,  de copiat
     traxul,  carbonul)  şi-a  făcut  ca  în  toţi  anii  ă-   celor-ce  erau  de  faţă.  Un  brutar  [pec]  acu-
     pariţiunea  ei1 şi  de  astă-dată  în  comitatul Hu­  sase  pe  un  negustor  de  unt,  că-i  vinde  un­  şi  N o te  s e ,  precum  şi  tot  felul  de  ar-
     nedoarei,  Char  şi  oraşul  nostru  Orăştia  nu a   tul  cu  lipsă  la  cântar.  Negustorul  afirma,  că   ticli aparţinători cancelariilor şi  şcoalelor.
     fost  cruţată  de  ea.  Cum  această  boală  este
                                                 nu-i  adevărat,  cu  toate-că  se  constatase  prin   Casseţe  elegante  cu  hârtie  de  epistole.
     foarte  molipsitoare  şi măsurile  de a  împedeca   poliţie,  că  într'adevăr  n’a  fost  atâta  unt,  cât   Bogat  asortiment  de  A lb u m uri  pentra
     lăţirea  ei  sunt  foarte  severe  (stricte)  multe
                                                 a  declarat  el.  Eată  cum  s’a  desvinovăţit  el.   p o e s i i  şi  fotografii,
     conflicte  se  ivesc  între  proprietarii  de  vite  şi
                                                 A  zis  adecă:  «Eu  ştiu,  că  fiecare  pâne  tre-   (24)   (cele  mai  potrivite  cadouri.)   6 —
     autorităţi.  Un  cas  dintre  cele  multe  amintim   bue  să  fie  de  un  chilogram.  Ei  bine,  de  câ-
     următorul:  In  comuna  Pricaz  au  murit  4 vite   teori  îi  vindeam  unt,  puneam  în  blidul  cum­  1T) n  ta f    f  />  Fotografii  mărite  până
     de  această  boală.  Autoritatea  a  oprit  comu­  penei  în  loc  de  chilogram  o  pâne  de-a  lui.   Jl  " ,    ~   la  înălţimea  n a t u r a l ă
                                                                                                          _ ,,  lucrate  artistic  si elegant,
     nicarea  vitelor  între  ele,  aşa  că  ceţe-ce  erau   Dacă  aceasta  n’a  fost  dâ  un  chilogram,  a-   „VICTO R IA"  Cu preţ uri  m o d e r a t e
     în  sat  au  fost  oprite  acolo,  ear cele  dela  pă­  tunci  de  bună-seamă  nici  unt  n’a  fost  un
     şune  nu  este  permis  a  le  aduce  în  sat.  Cele   chilogram.  Cine  e  însă  vinovatul?»  Toţi  au   Prospecte la  cerere  stau la  disposiţie.
     dintâi  per  de  foame  din  causa  lipsei  de  nu­                                         Toate cărţile arătate,  de ori unde şi de ori-cine
                                                 rîs  şi  judecătorul  l-a  achitat.  Zic  acum  unii,
     treţ,  ear  celelalte  şuier  de  frig  şi  ploi.  Âr  fi   că  brutarul  ar  vrea  să  facă  pânile  mai  grele   precum  şi  piesele  musicale  şi  de  artă, se pot procura
                                                                                             prin mine cu  preţul lor original.
     bine  ca  autorităţile  competente  să  găsască  o   de  un  chilogram,  dar  cei  mai  mulţi  nu  vot
     modalitate  ca  să  poată  împăca  atât  intere­  s’o  creadă.
     sele  generale,  cât  şi  ale  crescătorilor de  vite.
            '   *        *                                                                     Se  aduce  la  cunoştinţa  publică,  că  în
          Doctorul  Bendom  din  Raguzza  se afirmă   Călindarul  vechia  si  aoa  a        (46)    HUNEDO AR A  (pia ţa-m a r e)   ■  5__
     Că  ar  fi  descoperit  vindecarea  radicală  â  ra­                                   în  casele domnului liduard  Totk  s’a deschis o
     cului  fără  operaţie.                       Dum.  Slăbănogului,  ev. Ioan, c.  5, g.  3, v. 4.
                         *
                                                 D um .  5  S.  m.  Muc.  Irina  18 (f) S. Rus.  Librărie  şi  cu  un  Deposiţ  de  tipă­
          Eeconstruirea  fortăreţelor  ruseşti.  Zia­
                                                 Luni-  6  Dreptul  Iov   t-   19  (f)  L. Rus.       rituri  sub  numele:
     rele  poloneze  primesc  din  Varşovia  ştirea, că   Marţi,  7  Muc.  Acaxie   ,  20  Bernadin
     un  ucaz  iiriperial  ordonă reconstruirea tuturor   M ere.  8  (f)  Ap.  şi  ev.  Io an  21  Prudenţie  „IDE
     fortăreţelor  dela  hotarăle  dinspre  Austria  şi   Joi  9  Pror.  Isaia  22  Elena        Institut ţipoprafic  în   H unedoara.
     Germania,  având  a  se  cheltui  420  milioane   Vineri  10  A.  Simon  Zilot  23  Desideriu
                                                 Sâmb.  11  Muc,  Moxie        24  Ioana     tipografia primeşte ori-ce fe l de lucrare tipografici.
     de  ruble.
                         *                                                                             Serviciu  prompt.  i*ţ=-
                                                  Tergurile  din  Ungaria,  Transilvania  şi  Bănat.
           Olcerilor  şi  funcţionarilor  turci  lî-s’a                                       Executare  cu  a c u r a t e ţ ă  şi  i e f t i n ă .
     interzis  cercetarea  caselor  locuite  de  creş­
                                                            Dela  20  —  25  Maiu  n.
     tini.  E  vorba  să  fie  apăraţi  de  influenţa  idei­
     lor  europene.                              20.  Batej.  Cagu.  Jucul  de  jos.  Mocni.  Poiana   Frideric  Honig
           In  Constaritinppol  se  înmulţesc  atacu­  sărată.
                                                                                            Turnătorie  de  clopote  şi  metal,  fabrică  de
     rile  de  stradă  contra  Creştinilor.      21.  Bahnea.  Iassenova.
                         *                       22.  Becicherecul  mare.  Cal.  Făgăraş.      pompe,  arangeată  cu  motor  de  vapor,
           Foamete  între  Săcui.  In  multe  comune   23.  Barot.                          A R A D ,  S t r a d a  R â k â p z y   Nr.  11— 2 8
     din  Giuc  şi  Treiscâune; scriii  foile  ungureşti,   24.  Hadad.  Luna.  Morişdorf.      '          S’a  fondat  la  1840
      că  domneşte  o  mare  miserie.  Nu  e  lucru rar   25.  Beclean.  Budapesta.  Uzon.  Premiată  la  1890  cu  cea  taai  mare  medalie  de  stat.
     să  vezi  oameni  căzând  la  pământ  leşinaţi de                                                           Cu  garanţie  pe  mai  mulţi
      foame.  In  unele  comune  au  fost  dispensaţi                                                          arii  şi  pe  lângă  cele  mai  fa­
                                                   Cursul  pieţii  din  Budapesta                               vorabile  condiţii  de  plătire,
     mulţi  copii  dela  cercetarea  Şcoalei,  pentru-că                                                       , recomandă  clopotele sale  cu
      s’at  fi  tîmpit  la  minte  din  Causa  foamei.      —  în  12  Maiu  1902  n.  —                        patentă  ces.  şi reg., invenţie
                                                                                                               proprie,  cari  au  avantagiul,
      Săcuii  părăsesc  cu  grămadă  satele  şi  trec  în                 per  50  klgr.                       că  faţă  cu  ori-ce  clopote,  la
      România.  In  Ciuc  a  isbucnit  şi  tifosul  [lin­  Grâu  .  .  . .  .  .  cor.  8-80 până  la  9T5     turnarea unui şi aceluiaşi clo- -
      goarea].                                   Săcară   .  . .  .  .  »   710  >  »  7-30                    pot  tare  şi  cu  sunet  adânc,
                                                                                                               —  se  face  o  economie  de
                          *                      Cucuruz    , .  .  .  »   4-90  »   595                       20—30°/o  la  greutatea  me­
           Emigrările.  In  luna  Martie  au  emigrat   Ovâs  .  .  . .  .  .  »  6 70  »  7-45                talului.
      din  Transilvania,  Ungaria  şi  Croaţia-Slavonia   Mazăre  .  . .  ,  .  »  — >---  » —.—                  R e c o m a n d ă   totodată
                                                 Fân   .  .  . ,  ,  ,  *  ---  »  » —.—                       clopotele  de  fer,  ce  se  pot
      nu  mai  puţin  ca  14.604  indivizi,,  dintre  cari
                                                 Orz     .  . .  .  V  »  5 75  >  »  620    învârti  şi  postamentele de fer, prin a căror întrebuin­
     7151  în  America,  5442  în  România  şi  restul   Hirişcă  .  . W  .   > '  *         ţare  clopotele  se  pot  scuti  de*ij5fepat şi chiar  şi cele
      înalte  ţeri  ale  Europei.  Numărul  cel  mai   Linte  .  .  . . . .   *  —. —  »   >  i"  mai mari clopote se pot trage, fară^a. se se clătine turnul.
      mare  de  emigranţi  l~au  dat  Săcuii  din  Trei-   Cânepă  .  ; . • ’  .   >  •--;  »  » —  “•.■  Recomandă  apoi  transformarea  clopotelor  vechi
      scaune  (1694),  urmează  comit.  Braşov,  Baci-   Trifoiu  .  ,  .  .  »  65.—  >  70.—  în  coroană  de  fer,  ce  se  poate  învârti,  cum  şi  tur­
                                                 Lucernă      .  ...  .  »  48.—  >  » 56.—-
     Bodrog,  Zemplin,  Sibiiu,  etc.            Unsoare     .  .  .  »  56.—  >  > 56-50    narea  din  nou  a  clopotelor  vechi  sau schimbarea lor
                   '    ... *                                                             .,  cu clopote nouă pe lângă o suprasolvire neînsemnată.
                                                 Slănină  .  . .‘  .  - .   »  49.—  >  5350
           Călugăriţă  —  bărbat.  La  Orei,  în  Ru­  Untură  .  . ...  .  .  »  60 —  • » . - >
      sia,  a  fost  de  curând  arestată  o  călugăriţă                                         Liste  de  preţuri  şi  cu  ilustraţiuni,  Ia
      dela  acea  mănăstire,  sub  acusarea  că  a  furat   Prim-colaborator:  Const.  P.  Barcianu.  dorinţă  se  trimit  gratis.   (15) 12 —20
     -un  bilet  de  zece  ruble.                  Redactor-responsabil:  Ioan  Fleşeriu.
   2   3   4   5   6   7   8