Page 5 - Bunul_Econom_1902_19
P. 5

Nr.  19                                            B U N U L  E C O N O M

                                                                          (vremi  rele).  Din  contră vom acorda  vitelor  timpul  necesar
                                                                          pentru  repaus  şi  rumegătoarelor  şi  timpul  necesar  pentru
                             ' ■  ■  iv.  -  ;                            a  rumega.  Servitorii  cari  nu  îngrijesc  de  vitele  noastre  în­

                                                                          tr’un  mod  blând  şi  cu  cruţare,  îi  vom  îndepărta  imediat.
        în g rijirea  anim alelor  d o m estice.                                Tim pul  pentru  ' im părechere  va  fi  când  vita  ara* căl­

                                                                          duri  (se  goneşte).  Aceasta  o  observăm  după  helinişUa  ce
                                                                          o  exprimă,  refusă  mâncarea,  sare  pe  alte  vite,  părţile  ge­
             Curăţenia  cea  mai  mare  trebue  păzită  atât  pe  corp,   nitale  se  umflă  ceva  şi  secretează  o  materie  cleioasă  albi­
        cât  şi  la  nutrirea  lor.  Cu  deosebire  vom  da  atenţiune  va­  cioasă.  După  fătat  earăşi  se  goneşte  în  scurt  timp.  Dacă
        selor  ce  conţin  nutreţuri  fluide  sau  semifluide.  Ţeselatul   la  împărechere  nu  s’a  fecondat,  căldurile  revin  după  scurt
        şi  periatul  corpului  se  va  executa  cât  se  poate  de  des.  timp  şi  variază  după  specia  animalului.
             G rajdurile  deaşemenea  trebue  ţinute  în  cea  mai mare        Impărecherea  însăşi  se  face  mai  bine  într’un  Ide  li­
        curăţenie  şi  nu  vom  cruţa  a  da  vitelor  o  cantitate  cât  de   niştit,  de  ex.  într’un  loc  închis  cu  fiecare  vită  aparte.
        mare  de  aşternut.   «                                                D urata  gestaţiunei  (adecă  cât  poartă un  animal) este:
             Vitele  ţinute;  la  grajd  trebue  ferite  cât  se  poate  de    La  epe  4 8 1  •>  săptămâni  sau  340  zile  (extreme  330
        căldură  şi  frig  prea  mare.  Este  ştiut,  că  vitele  ţinute  în   şi  419).    '
        grajduri  reci  consumă  mai  mult  nutreţ,  decât  în  grajduri       La  măgăriţe  ceva  mai  mult  ca  la  epe.
        mai  calde,  deoare-ce - animalele  pentru  întreţinerea  căldurei     La  vaci  40 y2  sâpt.  sau  285  zile  (extr.  230  şi  321).
        corpului  corpului  are  lipsă  de  o  cantitate  mai  mare  de        La  oi  şi  capre  aproape  22  sept.  sau  154  zile  (extr.
        materii  respiratoare.  A  exagera  însă  prin  o  căldură  prea   146  şi  158).
        mare  în  grajduri  în  cursul  iernii  încă  este  cât  se  poate de   La  scroafe  peste  17  sept.  120  zile  (extr.  109  şi  133).
        nesănătos,  căci  animalele  asudă  şi  dacă  le  scoatem  afară       La  căţele  9  sâpt.  sau  63— 65  zile.
        la  frig  pot  răci  şi  capătă  diferite  boale.   Mai  trebue  ca    La  pisici  8  sau  56— 60  zile.
        grajdurile  să  fie  luminoase  cu  deosebire  pentru  animalele       Găinile  clocesc  19— 24  zile  de  regulă  21  zile.
        de  muncă  şi  de  prăsilă.  Pentru  cele  de  îngrăşat  este  de      Curcile  clocesc  26— 29  zile.
        preferat  un  grajd  mai  întunecos.  Aerul  curat  încă  este  o      Gâştele  clocesc  28— 32  zile.
        condiţiune  principală,  care  contribue  mult  la  sănătatea  vi­     Raţele  clocesc  28— 33  zile.
        telor,  de  aceea  grajdurile  vor  fi  înalte  şi  bine  ventilate.   Porumbeii  clocesc  17— 19  zile.
             In  resumat:  «Vom  prefera  un  grajd  înalt  luminos,  fie      Totdeauna  vom  însâmna  data  împărechrii  a  vitelor
        şi  mai rece  de  eât  un  grajd  scund,  întunecos  şi  cu  un  aer   noastre  ca  şe  ştim  dinainte  pe  ce  timp  vor ,făta.
        infectat  de  vapori  de  apă  şi  gazuri  ce  se  produc  din  bă­    Desvoltarea  unui  animal  începe  imediat  după  fecun-
        legar  şi  urma  vitelor.                                         daţiuneă  mamei  sale.   Este  natural  deci  că  în  timpul  ges-
             O  deosebită  atenţiune  vom  da  vitelor  când  se  îm­     taţiunii  eu  cât  mama  va  fi  mai  bine  nutrită  cu  atât  şi
        bolnăvesc.  Ca  semne  generale  de  îmbolnăvire  sunt:  «Ani­    fătul  se  va  desvolta  mai  bine.   Materiile  proteice  se  vor
        malul  nu  mănâncă  ca  de  obieeiu,  este  neliniştit  sau  trist,   da  deci  unei  vite  a  făta  într’o  cantitate  mai  mare  ca  de
        ochii  sunt  tulburi,  urechile  sunt  reci  sau  mai  calde  ca  ce­  obiceu.  Că  vita  este  fecundată  observăm  că  numai  capătă
        lelalte  părţi  ale  corpului,  părul  sbârlit,  pulsul  neregulat».   călduri,  poftă  de  mâncare  se  măreşte  şi  pe  la  mijlocul
       (Spre  orientare  vom  nota  aci,  că  pulsul  la  caii  desvoltaţi,   gestaţiuuii  începe  a  i-se  mări  pântecele.   Mai  târziu  pu­
        sănătoşi  şi  în  stare  de  odichnă  este  36— 40  bătăi  pe  mi­  tem  deja  simţi  mişcările  fătului  punând  mâna  pe  partea
        nut,  la  vite  mari cornute ajunse la deplină desvoltare 35— 49   dreaptă a  foalelui  (pântecelui).  La vitele de lapte laptele scade
        bătăi  pe  minut,  la  oi  60— 80.  La  vite  tinere  pulsul  e  mai   tot  mai  mult  eu  cât  se  apropie  mai  mult  timpului  de  a
        repede  ca  la  vitele  bătrâne).                                 făta.   Cele  rele  de  lapte  înţarcă  deja  cu  luni  înainte  de
             Imediat  ce  observăm  că  vita  s’a  îmbolnăvit,  vom  cer­  a  făta;  altele  bune  se  întâmplă  că  nu  înţarcă  de  loc.
        ceta  causâ  şi  felul  boalei  şi  numai  după.ce  le-am  aflat vom   Cu  toate  acestea  este  bine  a  nu  le  mulge  câtva  timp
        întreprinde  ceva  pentru combaterea  ei.  Dacă nu  cunoaştem     înainte  de  a  făta  pentru-ca  fătul  sâ  se  poată  desvolta  mai
        boala  sau  nu  ştim  cum  trebue  să  o  lecuim,  vom  consulta   bine  şi  mama  sâ  nu  slăbească  prea  tare.
        oameni  cu  adevărată  ştiinţă.  Nu  vom  da  crezemânt  lucru­        In  timpul  din  urmă  a  gestaţiunii,  vitele  trebue  tratate
       rilor  supranaturale,  precum:  muşcatul  de şerpe,  deochiatul,   cu  o  deosebită  cruţare  pentru  a  împedeca  vre  un  avort
       luarea  laptelui  şi  altele,  nici  nu  vom  întrebuinţa  mijloace   (lăpădare).   O  nutrire  neregulată  un  nutreţ  mucigăiE
       pentru  combaterea  boalelor,  care  nu  convin  judecăţii  să­    sare  prea  multă,  apă  de  săpun,  răceli  şi  o  tratare  brutală
        nătoase  a  omului,  precum  sunt  descântecile  şi  alte  lucruri   pot  produce  acest,  avorturi.   Dacă  podeala  grajdului  este
       băbeşti.                                                           astfel  făcută  ca  picioarele  din  dărât  ale  ‘ vitei  se  stea  cu
             Vom  refusa  întotdeauna  ajutorul  oamenilor  care  pre­    mult  mai  jos  de  cât  cele  de  dinainte,  încă  poate  produce
       tind  că  ştiu  lecui  boala  fără  a  poseda  adevărată  ştiinţă.  lăpădarea  fătului.   Prin  avort  nu  se  perde  numai  fătul
             Agricultorul  va  mai  purta  grije  Ca  vitele  sale  să  nu   dar   este  periclitotă  chiar  şi  viaţa  mamei  şi   în   tot
       fie  maltratate  (chinuite,  bătute  etc.)  de  servitori.  Nu  vom   cazul  perdem  laptele  ei.   Vitele  care  au  avortat  odată
        suferi  nici-odată  se  obosească  vitele  prea  tare  prin  muncă   sunt  dispuse  a  lăpăda  fătul  şi  mai  în  urmă,  din  care
       peste  puterile  lor.                                              motiv  este  bine  a  le  exclude  dela  prăsilă.
             Nu  vom  permite  a  lovi  şi  a  nelinişti  animalele  fără
                                                                                                     (Va  urma).
       causâ  nici   a   supune  vitele  înferbântate  intemperiilor
   1   2   3   4   5   6   7   8