Page 3 - Bunul_Econom_1902_19
P. 3
Nr. 19 B U N U L E C ON O M Pag 3.
cimâ, şi dacă aceasta se întrelasă trebue fă puternic. Toate acestea se dcstilcază şi flui arareori se înveninează, pricinuind moartea.
cută arătarea la oficiul pretorial pentru pe ditatea obţinută este apă de Colonia. ) Cele dintâi semne de gălbinare se văd
* în albul ochiului, apoi la pele. ,Un alt semn
depsirea eârcimarului. (Art. de lege XXV
Pentru sticlari. Sticla se por.te ro este, că pofta de mâncare scade repede.
§§. 22, 24, 26 din 1883), '
tunzi şi tăia foarte uşor; în deosebite .forme Când ficatul e altcum sănătos, .gălbinarea nu
numai cu ajutorul unei părechi de .foarfeci. e greu de vindecat. Ca leac se recomandă
JP ăv itor d e h o t a r (c â m p ) numai îndoosebi a bea zilnic de 3-ori atâtea lin
Sticla se taie în apă, însă cu băgare- de
acela poate fi, care na fost pătat cu nici un seamă, ca; ea să stea orisontal în apă când guri de ceaiu de pelin, câte iei pe vîrful cu
fel de crimă şi în purtarea morală; dease- se aplică foarfecile. Pentru prccauţiune este ţitului, în 7 - 8 linguri de apă caldă. Mân
menea trebue să fi împlinit 24 ani în etate, bine ca să se rotunzască întâiu pe la mar care şi beutură puţină. Ca hrană e bun lap
gini* continuând! a tăia, până când se obţine tele. Pentru cari pătimesc de gălbinare sau
jurământul pentru acest oficiu are al depune şi de ficat, e bine să bea dimineaţa şi sara
forma recerutâ. Foarfecile nu trebuesc să fie
înaintea protopretorelui, cu care ocasiune îşi lapte cti zăhar şi cu o lingură de cărbune
tare ascuţiţe.
capătă atestatul şi însignul sau marca de ...i * • - pisat mărunt. Dacă boala se înăspreşte, este
şerviţiu, Care trebue să o poarte totdeauna Pentru măsari. Pentru-ca cleiul- să neapărat a se chema medicul în ajutor.
în decursul oficiului la un loc visibil. La tiu se, strice şi să se descompună, se adaugă ‘ *. 1
încetarea serviţiului atât atestatul cât şi acid salicilic. Pentru fiecare chlgr. de cleiu Aprinderea de grumazi. Mulţi oa
se adaugă 10 gr. de salicil topit în apă. meni au foarte mare aplicare spre aprinde
marca este a o preda antistiei comunale. rea de grumazi. Causa este, că peliţa fină
Păzitorîul e dator în termin de 24 ore a din gât este prea gingaşe şi la cea mai mică
1 , ■ .
face cunoscută, primăriei comunale paguba răcire se pomeneşte omul* că i-se umflă gâl-
căusată, şi vitele aflate în locuri /oprite a le Medicul casei. cile (mandulele) şi peste tot simte durere.
Această neplăcută aplicare se poate perde
mâna în comună.
foarte uşor prin un leac de casă cunoscut
Preţuirea pagubei a o îndeplini e dato- Una din formele reumatismului se ca- de toţi. Anume să se fearbă napi albi şi cu
rinţa acestuia, dar dacă cineva nu e îndes racterisează prin dureri în muşchi (carne) care zama lor să-şi spele omul gâtul mai de
tulii cu aceasta, preţuirea pagubei din nou îşi schimbă locul. Aci simţim durerea in un multe-ori dearîndul, până când îşi pierde
acea aplicare neplăcută spre aprinderea de
o poate pretinde din partea autistiei comu- picior, aci în mâni, pept, spate, şale etc,
gâtlej. Se poate adauge şi ceva peatră acră,
uale în termin de 3 zile. (Art. de lege: Dacă boala nu este învechită, o baie de a- care asemenea e folositoare în astfel de
XII din a 1894 §§. ^4—91 şi 96), buri face adeseori miriuni. Fricţiuni (frecă caşuri. o.
turi) cu spirt cu sare încă foloseşte şi cu
deosebire spirt la care adăugăm V, parte
esenţă de terebentină. Purtarea unei flanea pe
pele încă este recomandabilă.
*
Cartofii fierţi ea să fie mai gus
Pentru friseri. Prepararea de apă de Contra os+ipatiei (încuerii). La mulţi toşi* Cartofi ce nu-’s copţi de ajuns nu
Colonia. Acest parfum răcoritor şi plăcut s’a foloseşte dacă bea dimineaţa pe nemâncate sunt făinoşi şi nici n!au gust plăcut. Ca şi
preparat mai întâiu în Colonia de familia un păhar cu apă proaspătă. Se mai reco carţofii timpurii, ce ’i pe care îi folosim în
Farina, ai cărei urmaşi şi astăzi se ocupă cu mandă zama de varză, apoi ca medicament vară, înainte de a fi ajuns la coacere, se fie
labricaţiunea aceas'a. Parfumul constă în prima sarea amară şi apa ţie Buda. gustoşi la mâncare, avem să prucedem. în
* modul următor: Când aşezăm oala cu car
linie din spirturi de vin, amestecate cu nu
Q ălM n aretP W P ecW tfeă^ et In iăun- tofi la foc, pune şi o altă oală cu apă şi
meroase esenţe şi oleiuri mirositoare* adău
trul ficatului sau în beşica fhrei se plăs- lăsăm că amendoauă se prindă a ferbe.
gate în proporţiuni potrivite. Recepta adevă muesc uneori un fel de petri, cari împedecă ; După-ce apa de pe cartofi a clocotit puţin,
rată întrebuinţată în fabricile din Colonia se scurgerea fierei. Canalul acestuia se mai o deşertăm şi turnăm apă ferbinte din ceea-
zice că ar fi următoarea: Câte douăsprezece poate înfunda şi prin lovituri sau apăsări lalta oală şi lăsăm cartofii să fiarbă cum să
asa, că fierea este nevoita a se reîntoarce cade. La ort-ce cartofi se îmbunătăţeşte gus
picături din fiecare din uleiurile de nerol, ci-
în sânge. Atunci se naşte boala numită găl tul, dacă îi fierbem în două ape, după cum
tron [lămâie], bergamot, oranje (portocală)
bioare. Ea mai poate fi urmarea unor boale spusărăm. Se fierb cartofii cu coaje ori
şi rosrnarin amestecate cu un gram de car- grele, cum e d. e. lungoarea (tifusul). Dacă curăţiţi de ea, nu hotăreşte.
damome de Malabar şi un litru de alcool şi ficatul e bolnav, sângele se strică şi nu
Dacă mi-aş planta aici pomet, apoi Ia sărit sâ întindea un şes larg acoperit de mai perişori sălbatici. El să pune la . scos şi
umbră poate ar creşte şi ceva earbă, şi multe sate. Tpma stă sus sub un stejar scoate până în sară, de a avnt ce căra în
ploile n’ar mai face şanţurelele cele de sus crăcos şi face: „Ce mândreaţă în toate păr spate de mai multe ori. A doua zi dimineaţa
până în vale. Din pomet poate mi-aş cum ţile, dar’ dacă se va ridica şi pomătul meu, ea odgonul şi stânginul şi măsuuă, cât de
păra şi o văcuţă pe lângă casă ca să aibă apoi are ca sâ fie chiar ca în raiu. Atunci departe are să stee merişor de merişpr, peri
cu ce să înfrupta cei copilaşi măcar din când abea va fi aice de trăit. Doamne sfinte şor de perişor, cireşel de cireşel, vişinei de
în când. Eacă că ar fi mai bine. Şi de ce ajută-mi.“ vişinei perj uţ de perjuţ, nucşor de nucşor şi
să nu-mi pot planta aici pomăt ? Acesta tot face semne. După aceea să apucă la
Pe Toma Codreanul l-au şi împlut.lac-
lucru doară nu-i din cale afară de greu. săpat şi sapă tot una până în sară. A treia
rimeje de umilinţă adâncă înaintea Tatălui
Voiu pune mâna şi Dumnezeu sflntul poate zi şi începe a planta merişorii şi perişorii şi
celui ceresc.
îmi va ajuta. încă mai aduce din pădurice pentru-că nu-î
„La lucru“, strigă el la urmă. „Plan-
Toma Codreanul se suie apoi Sus de-a- ajungeau. După aceea să duce la Perlişeni
tavoiu pOmăt, pentru-ca sâ scap odată de
supra ripei şi i-se pare că îşi şi vedea po- şi să dă a umbla prin sat după pomişorii
atâta nevoie şi năcaz". Şi zicând aşa, cade
mâiul crescut şi înflorit. In vale curgea un de perji şi de vişini. Oamenii îi dădeau,
în genunchi îşi ea pălăria din cap, îşi face
părăuaş cu apă curată ca lacrima, spre apus pentru-că el ştia cum să-i sape de prin pre-
să trăgea o pădurice cum e mai bună să fie sfînta cruce şi pretinde a zice: Tatăl-nostru jurul perjilor cejor bătrâni, fără ca se-i strice
care eşti în ceriu,!.. Prea sântă Născătoare
scut pentru pomiţel de furtunele dela apus. la rădăcinină. A plantat el şi perjuţii şi
de D-zeu ceea-ce eşti cu dar dăruită... Când
Dincolo peste vale era satul Perlişemi cu vişinii ear în rlnd frumos.
şi-a gătit rugăciunile, a mai zis odată:
biserica lui cea frumoasă de cărămidă şi cu
turnurile cele acoperite cu bleahă, de strălu „Doamne sfinte, iartă-mă pe mine păcă (Va urma).
ceau ca razele soarelui, apoi cu şcoala Iui tosul şi te îndură spre mine“.
cea mare tot de cărămidă şi cu două rînduri Era timp de toamnă. Toma Codreanul
şi cu casa sau cancelaria sătească tot atât îşi ea săcurea şi hîrleţul Şi se duce în pădu
de mare şi de frumoasă. In colo spre ră rice. Păduricea era plină de merişori şi de
