Page 2 - Bunul_Econom_1903_13
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M _____________________________ Nr. 13
pentru valorisarea (vinderea şi cumpă scrie pe la cumpărătorii mari de bu noi neatârnătoarele noastre magazine
rarea) de- bucate. Am spus şi numele cate şi vinde grâul cu preţul cel mai de bucate, să scăpăm de răul înşelă
satelor şi oraşelor unde să află aceste bun. După vânzarea grâului face soco torilor şi să facem un pas pe calea
însoţiri, ca cetitorii noştri să ştie unde teala următoare: înaintării şi în folosul bunăstării noastre.
pot merge, ca să vadă cum şi ce sunt Mai înainte de toate plăteşte tu Vasile C. Osvadă.
alcătuite astfel de însoţiri, ca pilda bună turor plugarilor, ce au pus grâul în
să o poată urma. magazin, preţul statorit de mai înainte.
Noi Românii încă avem însoţiri Banii ce rămân după plătirea acestor DIN J jUME
pentru cumpărarea şi vânzarea de bu preţuri, ear’ să împart între cei-ce au
cate şi anume: însoţirea »A g r i c o 1 a« pus bucatele, dându-li-se drept câştig. Din Dietă.. In şedinţa de Luni,
din Hunedoara, »Ceres« din Satul- Iată o pildă pentru o astfel de soco 30 Martie, a dietei, s’a urmat desba-
nou (în Torontal), magazinul din Şeica- teală: Stan pune în magazin 100 fer terea asupra proiectelor militare. Din
mare şi alte multe magazine mici, fă dele grâu clasa I., îi statoresc preţul partea kossuthiştilor a vorbit deputatul
cute mai ales sub ocrotirea şi în folo în total cu 100 fiorini. Bran pune 100 Lengyel Zoltan, acela care cu ocasia
sul bisericilor. ferdele grâu clasa a III., îi statoreşte primirei delegaţiunei tinerimei universi
Vom spune aici pe scurt cum lu preţul în total cu 70 fiorini. La vân tare de cătră Coloman Szell, zisese că
cră magazinele de bucate făcute cu zarea grâului primesc pentru cele 200 nu garantează de revoluţie. Lengyel a
ajutorul statului şi puse sub conduce ferdele 220 fl. înainte de toate plătesc zis, că proiectele militare sunt »««
rea »Insoţirii centrale de credit« din lui Stan 100 fl. şi Iui Bran 70 fiorini. atentat mişelesc«. Presidentul l’a chemat
Budapesta: (Ori dacă au luat înainte din bani, le la ordine.
Tovărăşia înainte de toate să în socot şi ce le-au dat şi acum le mai In şedinţa de Mercuri ministrul
grijeşte de un magazin potrivit şi apoi plătesc numai restul). După aceasta de finanţe Lukâcs, a depus pe bioroul
de banii trebuincioşi. După secere pri socot pentru magazin şi pentru chel- Camerei, noul proiect de indemnitate
meşte dela sătenii membri grâul numit tueli, zicem 5 fl. Tot mai rămân încă cu care are de gând să guverneze ţara
(destinat) pentru vânzare. La primire 55 fl. câştig curat. Acesta îl împart în până la sfîrşitul lui August. După-cum
sortează grâul în una din cele patru chipul următor: socot cât să vine după scriu ziarele aproape de guvern, îndată
soiuri (clase) ce şi le are, punând în un fiorin din preţul de magazin şi află după feriile Paştilor, guvernul va între
clasa I. grâul din care 1 hctolitru (5 că împărţind pe 55 fiorini cu 170 fl. rupe discuţia militară pentru a da loc
ferdele sau 100 litre mici) trage 84 şi (preţul grâului depus) să vine după un desbaterii indemnităţii.
mai multe kilograme. In clasa II. grâul fiorin 32 şi */* cruceri. Prin urmare
de 80—82 klgr., în clasa III. grâul de Stan primeşte din, câştig de 100X323/4 Revoluţia in Macedonia. Ban-
f
77—79 klgr. şi în clasa a IV. grâul cruceri = 33 fiorini şi Bran primeşte dele bulgare lucrează mereu. In apro
mai uşor de 76 klgr. Apoi, după clasa de 70X323/* cruceri = 22 fiorini, lao piere de Salonic au tăiat sîrmele tele
grâului, magazinerul hotăreşte preţul de laltă 55 fiorini.■( grafice pe o mare distanţă. Intre sîrme
magazin, din care, în cas de trebuinţă, In chipul acesta să poate face cu s’a găsit o scrisoare adresată Sultanului,
dă plugarului anticipaţie de 60—70% ovăsul, cu săcara, cu cucuruzul (porum în care agitatorii Macedoneni declară,
(adecă dela fiecare 10 fiorini îi dă bul, mălaiul) atât la vânzare, cât şi la că dacă nu încetează cu trimiterea de
6—7 fiorini. cumpărare. trupe în macedonia şi nu aplică refor
Când s’a adunat destul grâu (de După pilda ce ne o dă guvernul mele aşa cum doresc. Bulgarii, reyoluţia
2—4—10 vagoane) tovărăşia umblă şi e spre binele nostru să ne facem şi va cuprinde toată Macedonia. Aproape
F O I Ţ Ă earăşi la Blaj şi a întrat în institutul de teo unde în fine fu eliberat. In 1852 un consor
logie. Âbsolvând şi aci, întră, în 1835 în viaţa ţiu de comercianţi români din Braşov înfiin
CEORCE BARIŢIU publică, care nu o părăsi până la moarte. ţează fabrica de hârtie din Zerneşti şi nu
Spaţiul ce ne stă la disposiţie ne este prea meşte pe Bariţiu director comercial, care post
(Vezi portretul).
restrîns spre a putea descrie toate fasele, l’a ocupat aproape 20 ani. La 1866 a fost
In luna viitoare se împlinesc zece ani prin care a trecut; vom enumâra numai cele ales membru al «Academiei române». După
■dela moartea ilustrului istoric şi întemeetorul mai momentuoase. La 1835 fu numit profe retragerea sa dela postul de director dela fa
presei române din Transilvania, George Bariţiu. sorala facultatea filosofică din Blaj, apoi la brica de hârtie dela Zârneşti s'a mutat la
Neclintit, toată viaţa lui a servit causa popo şcoala română dih Braşov. La 1838 fondează Sibiiu şi a înfiinţat jurnalul «Observatorul»
rului seu, a adus servicii nepreţuite naţiunii »Foaia pentru minte, inimă şi literatură» şi (1878—1885). In 1881 a fost ales president
sale prin muncă neobosită şi la locurile cele ceva mai târziu ziarul politic «Gazeta de al comitetului naţional şi a ocupat acest post
mai expuse, ca învăţător, publicist, condu Transilvania», primele foi româneşti ce au până la 1887, când se retrage din viaţa po
cător politic şi ca literat. apărut în Transilvania. La 184-5 Bariţiu se litică. Dela acest an George Bariţiu şi-a con
George Bariţiu s’a născut în 12/24 Maiu ratrage dela şcoala română şi îşi consacrează sacrat întreaga activitate Asociaţiunei transil
1812 în Jocul-de-sus, comitatul Cojocnei, ca întreaga activitate foilor sale. La 1848 a par vane, pe care a servit-o ca secretar I. dela
fiiu al parochului gr.-cat. loan Pop. Numele ticipat Ia adunarea naţională ţinută în 3/15 1861—1888. In 1893 «Academia română» îi
de Bariţiu i-s’a dat de cătră profesorii gim Maiu pe Câmpul-Libertăţii de lângă Blaj şi a alege president; ear' peste scurt timp s’a îm
nastului ' unguresc din Cluj, sub cuvânt, că conlucrat în toate mişcările politice ale Ro bolnăvit şi muri în Sibiiu la 2 Maiu 1893,
erau prea mulţi şcolari în clasă, cari purtau mânilor de pe acel timp. In 11 Martie 1849 deplâns de întreg neamul românesc, căruia
numela de Pop. Şcoalele elementare le-a cer Sibiiu], unde se afla, căzând în mânile insur i-a lăsat ca moştenire un întreg tesaur de
cetat în Trăscâu şi Blaj, ear’ liceul şi facul genţilor, Bariţiu s’a refugiat In România. Aci scrieri de mare valoare.
tatea filosofică în Cluj, de unde s’a reîntors însă fu arestat de Ruşi şi trimis la Cernăuţ,
